|
 - "D-l Ionel Grădişteanu Ministru al lucrărilor publice a sosit în seara zilei de 12 ale c., descinzând la Hotelul «Europa», de unde a doua zi a plecat din oraş cu automobilul.
- Locuitorul Ioan Ionescu din com. Corodeşti acest judeţ, a fost împuşcat de către consăteanul său Ioan Răducanu cu un foc de revolver.
- Monedele de nichel de 5 şi 10 bani negăurite, li s'a prelungit termenul valabilităţei până la 30 Octombrie. Acest termen va fi ultimul, ce se acordă pentru îngăduirea strângerii acestor monede.
- În seara zilei de 10-11 Octombrie răi făcători introducându-se în casele d-lui Vasile Rusu din desp. 2-a, prin îndoirea drugilor de la ferestre, au luat mai multe obiecte casnice şi albituri de pe un pat.
- CONCERT. Anunţăm cu o deosebită plăcere cititorii ziarului nostru şi publicului bârlădean, că în seara zilei de 11 Noembrie Sâmbătă, va avea loc în salonul Teatrului Iasculovschi un mare şi frumos Concert dat de Domnişoara Mărioara Carp, eminenta elevă din anul al 5-lea al conservatorului de muzică şi declamaţie din Bucureşti, şi elevă a d-nei Anghel. Despre frumoasa şi puternica voce a concertistei, d-şoara Mărioara Carp, fiică a Bârladului, despre care toate ziarele din capitala ţărei, a vorbit aducându-i meritatele cuvinte de laudă cu ocazia diferitelor producţii ale Conservatorului pe scena Ateneului Român din Bucureşti, vom avea şi noi Bârlădeni prilejul de a ne convinge de talentul muzical al d-şoarei Mărioara Carp care debutează pentru prima oară în oraşul său natal. Menită a fi o desăvârşită artistă spre bucuria oraşului în care s'a născut, D-şoara Carp, dă acest concert, în scopul complectărei studiilor sale.
- În ziua de 6 Octombrie a.c. a încetat din viaţă în comuna Corodeşti săteanul Pavăl Poiană, în etate de 130 ani. Până în ultima zi a vieţei sale s'a bucurat de deplinătatea facultăţilor mintale şi sănătate, câştigându-şi hrana prin propria sa muncă." (15 Octombrie 1906) | | |  - "În noaptea de 19 Oct. c. pe la orele 12, indivizii Neculai Gane şi Dumitru N. Hăulică din com. Căbeşti, s'au întrodus în casa de locuinţă a lui Apostol Chitic tot din Căbeşti, cari dupăce au torturat şi legat pe numitul Apostol, i-au furat şi suma de 100 lei, după care au dispărut. Parchetul este sesizat.
- În grajdul D-lui Pincu Zisu, întroducându-se printr-o fereastră, necunoscuţi făcători de rele, în noaptea de 19 Octombrie, au furat o pereche de hamuri de un cal. Casul se cercetează de d-l comisar al cir. III, iar bănuielile cad pe individul Vasile zis şi Neculai David care a fost în serviciul d-lui Zisu.
- De către nişte indivizi necunoscuţi, i s'a furat Preotului Ion Cozma, trei stupi cu albine şi miere de la viea sa din Crâng.
- Biuroul consiliului general Judeţian se compune din D-nii: Mihail Cofer, preşedinte; C. Lupaşc şi D. Ursulescu, vice-preşedinţi; I. Vârgolici şi N. Racoviţă, secretari.
- Anunţăm cu plăcere logodna D-lui Costică Ioan, funcţionar la Trib. jud. Tutova, cu D-şoara Tiţa Subţirelu. Felicitările noastre." (22 Octombrie 1906) | | |  - "Prea S. Sa Episcopul Dr. Conon Arămescu Donici al Eparhiei Huşilor va sosi în oraşul nostru şi va fi găzduit de d-l Stroe Beloescu, de unde împreună vor pleca în com. Odaia Bursucani din judeţul nostru, spre a sfinţi biserica din sus numita comună.
- În noaptea de 27-28 Octombrie individul Grigore Cotigă fiind turmentat de băutură, s'a dus la casa femeei Soltana Crucianu şi bătând în geam, a eşit un individ din casa zisei femei, dându-i o lovitură în cap şi cauzându-i lesiuni grave.
- Aseară pe la ora 8 jum p.m. un individ necunoscut s'a întrodus în casa lui Ivanciu Cristu, prin forţarea uşei, de unde i-a furat suma de 49 lei 50 bani; bănuind asupra acestui furt pe evreul Marcu Brener.
- Tot în acea noapte doi indivizi necunoscuţi făcători de rele pe la orele 2¾ voind a se întroduce în locuinţa lui Ion Neculu din piaţa sf. Ilie în scop de a-l fura, au fost simţiţi de acesta, care trăgând asupra lor trei focuri de revolver, au dispărut. (29 Octombrie 1906) | | |  - "Au fost decoraţi cu ordinul "Coroana României" în gradul de ofiţer D-nii: Dim. Cbiricuţă, director al Prefect. jud. Tutova; Em. Ghinescu, consilier comunal; Const. Lecache, ajutor de primar; dr. I. Nitzulescu, medic primar al oraşului; Oscar Beniş, arhitect, şeful serviciului technic /.../
- Mâine Duminică 12 N-bre se va celebra în biserica sf. Ilie din oraşul nostru, căsătoria religioasă a D rei Săftica Cosma, fiica părintelui Ioniţă Cozma cu d-l Vasile Arghirescu agronom. Felicitările noastre tinerei perechi.
- Nişte necunoscuţi făcători de rele întroducându-se în biserica sfinţii Voivodi din localitate, au furat mai multe monezi vechi şi banii ce au găsit în disc.
- Indivizii Ştefan Marcu şi Grigore Damian, fiind turmentaţi de băutură, s'au luat la ceartă şi intervenind sergenţii de oraş Ganciu Pavăl şi V.Păduraru spre a-i linişti, individul Marcu a ameninţat cu revolverul pe zişii sergenţi, trăgând asupra lor câteva focuri. Faptul se anchetează de D-l Comisar de la circ. I.
- În cârciuma D-lui Gh. Cotoranu din acest oraş, str. Principală, individiul Ioan. I. Pavel, din imprudenţă, prin un foc de revolver, a rănit în pântice pe Dumitru Sârbu. Pacientul a fost trimis în cura spitalului local.
- Făcători de rele, prin stricarea unei ferestre de la cârciuma lui I.L. Burihovici, s'a întrodus înăuntru şi dintr'un sertar a furat suma de 8-9 lei în gologani şi argint. (12 Noiembrie 1906) | | |  - "În una din nopţile trecute, pe la orele 12, Constantin Ghiţiga, din Ghidigeni, pe când se afla într'o cârciumă din str. Principală, fiind înarmat cu un cuţit, a sărit asupra soţiei sale ca s'o înjunghie; femeia ferindu-l la timp, cuţitul a nemerit în piciorul băiatului Petru I. Enache, care dormia pe un pat, iar agresorul reţinut la arestul poliţiei.
- La locuinţa femeei Marian Ionescu, din str. Dunărea, doi soldaţi dezertori din reg. 4 roşiori, Parlimon Gh. Consto şi Chertes Ghiula, stricând fereastra, s'au introdus în casă, de unde au furat 30 lei şi 2 rochii. În urmă s'au dus la locuinţa femeei Maria Gheorghiu, însă fiind observaţi au dispărut fără a lua ceva. În fuga lor şi spre a nu fi descoperiţi s'au desbrăcat de hainele milităreşti, pe cari le-au ascuns sub un canal de pe şoseaua drumului de fier. S'au înştiinţat prin telefon autorităţile în drept pentru prinderea lor, dându se şi semnalmentele.
- Necunoscuţii, întroducându-se pe o uşă din dos în prăvălia comerciantului Zeilic Bercovici, au furat un palton şi mai multe haine.
- Marţi seara la 12 noaptea, patrula din reg. 12 Cantemir, având de şef pe sergentul Linaru, provocând scandal într'un loc public, au bătut pe Haim Leibovici. În timpul acesta sergentul comandă la soldaţi să-şi pună baioneta la arme; când sergentul de poliţie auzind scandal, voi să intre înăuntru, un soldat care era de santinelă la uşă şi care avea ordin să nu lase pe nimeni înăuntru, a oprit pe sergent; dar aceasta opunându-se, soldatul i-a străpuns piciorul cu baioneta. Venind în grabă, sub-comisarul de serviciu, a dispus transportarea rănitului la spital, iar patrula, din ordinul d-lui aghiotant al pieţei, la închisoarea militară.
- Explozia vaporului de la moara din P.-Turcului. În ziua de 29 N-brie curent locuitorii vasile Barbu, Ioan Barbu şi Ştefănache Druică din com. Căbeşti, ducându-se la moara din Podu Turcului proprietatea d-lui Avrămuţă, spre a măcina şi când moara a început a funcţiona de odată s'a spart vaporul făcând explozie omorând pe cei 3 locuitori citaţi mai sus, pe focar, pe stăpânul morei Avrămuţă şi alţi 4 locuitori din Podul-Turcului. Pe alţi 15 locuitori din Podul-Turcului i a rănit destul de grav unde sunt internaţi în spitalul Podul-Turcului şi cari nu au speranţă de scăpare. (3 Decembrie 1906) | | |  - "Vestim pe cetăţeni, că brutarii din oraşul nostru, cu de la sine putere scumpise zilele trecute pâinea. În urma intervenţiei primăriei, s'au respins cererile brutarilor, sub ameninţare de a li se ridica autorizaţia de a fabrica pâine, în cazul continuărei de a vinde pâinea mai scump, faţă cu preţurile atât de reduse a grâului. Poliţia e datoare, a supraveghea această măsură a primăriei noastre.
- Atragem atenţia primăriei, în privinţa faptului că trotuarele străzilor lăsate fiind necurăţite de zăpada ce s'a depus, expun pe trecători la mari pericole. Îngheţată fiind acum zăpada ce se topise zilele trecute, a făcut pe unele locuri imposibilă circulaţia locuitorilor. Ar fi de dorit să vedem serviciul de curăţănie la lucru, spre a înlesni astfel libera circulaţie a cetăţenilor pe trotuare.
- Terminându-se negoţul mare cu cereale pe pieţele oraşului, cele câte va posturi ce se plăteau din paragraful extraordinar al budgetului comunei, au fost suprimate ca consecinţă: rămânerea câtor-va inşi fără slujbe.
- Legea Repauzului Duminical, a rămas aproape literă moartă. Prăvăliile prin toate părţile au fost deschise în ziua de sf. Neculai. Poliţia d-lui Vasile Lascar, ar trebui să fie mai conştiincioasă în îndeplinirea îndatoririlor ce are.
- Astă seară, va avea loc în localul şcoalei No. I de băeţi din acest oraş, o serată dansantă dată de cătră societatea de binefacere pentru ajutorarea copiilor săraci.
- Joi 7 Decembrie curent pe la orele 6 seara, un individ necunoscut a tras cu puşca prin fereastra locuinţei primarului Neculai Munteanu din Băcani, omorându-l pe loc. Cercetările s'a început de geandarmi şi parchet, care s'a transportat la faţa locului.
- În seara de 6 Decembrie curent între orele 9-10 locuitorul Gheorghe Ciobotaru din acest oraş circ.III pe când transporta o ladă cu peşte cu alţi muncitori de pe linia C.F.R. în faţa gărei, a fost prins pe linie de nişte vagoane cu marfă, rupându-i un picior. Pacientul într'o stare gravă s'a internat imediat în spitalul Bârlad.
- În ziua de 2 Decembrie curent, pe la ora 8 seara, a izbucnit un incendiu la locuinţa jidovului H. Broder din str. Ştefan cel Mare, unde se află depozitul de saci. Focul se presupunea a fi pus, de oare ce, în odaea de unde a izbucnit, s'a găsit o tinichea cu gaz şi mai mulţi saci unşi cu gaz.
- Ministerul Cultelor a dat ordin Protoereilor ca să ia măsuri a se afişa la toate parohiile taxele epitrahilului prevăzute în regulament, aşa că enoriaşii să ştie ce taxe au a plăti preoţilor la nunţi, botezuri, sfeştanii etc. şi a se curma astfel neînţelegerile ce se ivesc din acestă cauză.
- D-şoara Eliza Th. Pascu a fost numită ajutoare de maestră la şcoala profesională "Roşca Codreanu" din localitate. (10 Decembrie 1906) | | |  - "Curtea cu juri, din judeţul nostru, s'a deschis ieri 15 Decembrie curent, sub preşidenţia d-lui Tăzlăoanu, membru al Curţii de apel din Galaţi. Fotoliul ministerului public este ocupat de d-l Procuror al tribunalului nostru. Procesele ce se vor judeca în această sesiune sunt cele următoarele: Sâmbătă 16 Decembrie 1906 - Vasile V. Tudor, acuzat pentru tâlhărie; Luni 18 Decembrie 1906 - Ioan V. Rozariu, acuzat pentru lovitură cu voinţă, care a cauzat moartea; Marţi 19 Decembrie 1906 - Ioan V. Dimitriadi, înculpat pentru calomnie prin presă.
- În ziua de 11 Decembrie curent pe la orele 10 şi jumătate, cazanul morei cu aburi a evreului Hirsch Edelştein, din strada Speranţa, a făcut o teribilă explozie. Cazanul maşinei s'a sfărâmat, distrugând o parte din clădirea morei, rănind grav pe focarul Const. Câmpineanu, Ioniţă Ursu, Ghiţă Gheorghe, Dafin Alecu, Gh. Ionescu, Gavrilă A. Creţu şi Sava V. Dabija, cari au fost opăriţi de aburi pe faţă, şi cari au fost internaţi în spitalul "Bârlad şi Elena Beldiman". Cauza exploziei, a fost că maşina era prea veche şi presiunea ei a fost ridicată la 70 grade în loc de 60. S-a numit o anchetă spre a se constata asupra cui cade responsabilitatea. Pagubele întâmplate se urcă la peste şase mii lei.
- D-l N.N. Gregoriade, deputatul colegiului II de Tutova, a vorbit în cameră în şedinţa de la 14 Decembrie curent despre şcoala de meserii din Bârlad care are un local insuficient. Cere a i se pune la dispoziţie un local mai bun. Roagă pe d-l Ministru de războiu, să dispună ca obsolvenţii scoalelor de meserii să fie admişi a face serviciul militar la arsenal, căci altfel aceşti absolvenţi îşi pierd meseria învaţaţă. Pentru acest lucru D sa zice că a mai rugat în anul trecut pe d-l ministru de războiu şi D-sa i-a promis că va lua măsuri. D-l ministru i-a promis că se va interesa şi îi va satisface ambele cerinţi.
- D-l George S. Gaiu, registrator-arhivar şi copist al epitropiei spitalului "Bârlad şi Elena Beldiman" din oraşul nostru, este înaintat în postul vacant de econom intern al aceliaşi epitropii.
- Mercuri 13 Decembrie c. la ora 5 d.a., Andrei şi G. Obreja din localitate, ducându-se în via d-lui Lascar Davidoglu, situată în suburbia Crâng, pentru a vâna iepuri, au fost întîmpinaţi de servitorul d-lui Davidoglu, numit Petre Angheluţă, în etate de 18 ani, care încercându-se să le ia arma, a fost împuşcat în abdomen de Gh. Obreja. Împuşcatul în drumul spre spital a încetat din viaţă. Făptaşul a fost arestat. Cazul se anchetează."
- "Înfiinţată în 1905 "Societatea Studenţilor Tutoveni" va intra în curând în al 3-lea an de existenţă. Sunt cunoscute silinţele ce şi-a dar pentru a strânge la un loc pe toţi stundenţii din oraşul Bârlad şi jud. Tutova. /.../ Ca un prim pas pe această nouă cale am hotărât a ne pune silinţele pentru înfiinţarea unei biblioteci publice în Bârlad." (17 Decembrie 1906) | | |  - "Cu ocazia anului nou 1907, urăm cititorilor noştri, şi prin ei tuturor dornicilor de binele şi propăşirea neamului românesc, urările cele mai curate de mulţi ani, spor, muncă şi succese desăvârşite pe calea ce ne deschide noul an către viitor.
- Distribuirea de haine copiilor săraci s'au făcut în ziua de 23 Decembre, sub auspiciile comitetului de binefacere al doamnelor române din oraşul nostru.
- Teatrale. Azi, 30., în sala Iasculovschi, renumita tragediană Agatha Bîrsescu va da o reprezentaţie cu piesa "Fedora"; iar luni 1 Ianuarie 1907, va avea a doua reprezentaţie cu piesa "Sclava".
- Pom de crăciun. Joi 28 c. a sosit în oraşul nostru AA. LL. RR. Princepele şi Principesa Maria, cu ocazia serbărei pomului de Crăciun, la reg. 4 roşiori, al cărei comandant a Alteţa Sa Regală. Joi noaptea s'au întors în Capitală.
- Concert. Joi, 28 c., a avut loc în sala teatrului Iasculovschi, un prea frumos concert naţional, al societăţei "Armonia" de sub conducerea d. Eug. Bulbuc. Gândul bun în alegerea bucăţilor ca şi minunata executare, dau drept la cea mai mare laudă şi bună proorocere în viitor. (31 Decembrie 1906) | | |  Sărbătorirea D-lui N.Iorga
Ziua de Vineri, 29 c., a fost o zi plină de înălţare divină de entuziasm patriotic, de mulţumire sufletească de nedescris pentru bârlădeni.
Anunţarea sosirei d-lui N.Iorga în oraşul nostru, a provocat o mişcare în toate inimile, a trezit în toţi conştiinţa naţională, a determinat acel curent binefăcător, al cunoaşteriii de sine pentru fie-care român. Un comitet local în frunte cu G.Tutoveanu, a hotărât alcătuirea unei biblioteci publice în oraşul nostru. /.../ Pentru aceasta, se şi roagă pe d-l Iorga, a veni în oraşul nostru şi a ţine o conferinţă în vederea acestui scop. /.../
Încă cu câteva zile înainte, manifeste au adus la cunoştinţa tuturora, sosirea marelui apostol al românismului. /.../
Lume din toate părţile au aşteptat în gară, împreună cu d-nii Stroe Belloescu, Fotino, etc., ca şi studenţi din localitate, venirea d-lui Iorga.
La ora 5, peronul era tixit de lume de toate straturile sociale. Trenul soseşte în gară în strigăte de urale, învăluite în armonia duioasă a marşului nostru naţional: "Deşteaptă-te Române". Era o duioşie ce te transportă către alte vremi, o însufleţire măreaţă pentru ce este românesc, o admiraţie divină pentru desăvârşitul profesor universitar, pentru prea demnul de recunoştinţă şi admiraţie român, N.Iorga.
D-l Belloescu, în cuvinte bine simţite, urează bun sosit marelui patriot, şi apoi de la gară, tot în cântecul "Deşteaptă-te Române", convoiul se îndreaptă prin strada Gărei şi Principală către locuinţa d-lui A. Fotino.
Pe stradă, se fac ovaţii nesfârşite, un ura clocotitor plutea în atmosfera oraşului nostru.
La d-l Fotino, acasă, stundenţii fac noi ovaţii d-lui N.Iorga, care le mulţumeşte cu căldură.
La ora 9 seara, are loc serbarea, care se deschide prin "Deşteaptă-te Române", cântat cu mult entuziasm de societatea colară "Armonia" de sub conducerea inimosului profesor Eugen Bulbuc.
Apoi, d-l Belloescu, fruntaşul neobosit al Bârladului, omul de acţiune în toate, bunul patriot, luînd cuvântul arată că azi, ne aflăm la o serbare eminamente românească, arată rostul venirii d-lui Iorga, cât şi însemnătatea formărei de biblioteci la diferite popoare şi cu atât mai mult la noi. Aplauze nesfârşite şi strigăte de trăiască, acopăr ultimele cuvinte ale venerabilului bătrân. /.../
În sfărşit, în tunete de aplauze, ăn adevărat delir al mulţimei din sală, apare la tribună d-l Iorga. D-sa arată cum în toate ţările, chiar şi din orientul cel mai despreţuit de noi, se află biblioteci publice /.../
Lumea din sală face mult timp ovaţii bine meritate stimatului profesor, dupa care, publicul, cu torţe, în strigăte de ura şi în sunetul: Deşteaptă-te Române şi Pe steagul nostru'i scris unire", conduce pe d-l Iorga la d-l Fotino şi de aici la gară, la trenul de 12 jum. noaptea. /.../ (31 Decembrie 1906) | | |  Oraşe de provincie
/.../ Bârladul a avut revista "Făt-Frumos"; el are astăzi corul "Armonia". El va avea mîine Biblioteca poporală, poimîne poate Teatrul. Elemente bune se află în societatea bogată, elemente bune în tineret. Această foaie e o curată şi vrednică unealtă de luptă. Noroc bun oamenilor buni şi faptelor bune. N.Iorga (14 Ianuarie 1907) | | |  Manifestaţia de Miercuri
a elevilor liceului Codreanu din localitate
Causa provocărei manifestaţiei - Hotărârea elevilor liceului - Manifestaţia
De la un timp încoace elevii liceului "Codreanu" aveau numeroase, puternice şi îndreptăţite motive de nemulţumire ăn contra jidovilor din localitate, şi mai cu seamă în contra obrăsniciei foarte îndrăsneţe a jidovilor Nathansohn şi Glasberg, cel dintăi condamnat chiar de Judecătoria de ocol pentru insultarea unui elev, cel de al doilea dat în judecata consiliului de răsboi pentru insultarea şi ridicarea baionetei în potriva mai multor elevi de liceu.
Între alte numeroase conflicte între aceşti doi jidovi pe deoparte şi elevii liceului pe de alta, putem povesti pe următorul:
Elevii Geles, Gheorghiade şi Deciu trecând în timpul vacanţei de Crăciun pe stradă, sunt luaţi în râs de jidovul Nathansohn.
La aceasta răspunde elevul Deciu, dând o palmă lui Nathansohn, care reclamă poliţiei.
Nu ştim bine cum s'au petrecut lucrurile, dar ştim că la direcţia liceului a ajuns un raport poliţienesc în care se spunea că numiţii elevi au bătut grav pe jidovul Nathansohn şi pe baza acestui raport mincinos al poliţiei, Consiliul şcolar prea uşor credul şi indus în eroare pedepseşte pe cei trei elevi cu câte 3-4 luni eliminare.
La vestirea acestei neaşteptate şi nedrepte pedepse, care venea să se adauge la toate cauzele de excitaţie de mai înainte din partea jidovilor, toţi elevii cursului superior s'au solidarizat şi ne putând suferi, mai mult timp intrigile şi neruşinarea obrăzniciei jidoveşti, s'au hotărât să manifeste în chip ostil, în special în faţa locuinţelor jidovilor Glasberg şi Nathansohn.
În acelaşi timp elevii şcoalei de meserii s'au solidarisat de asemenea cu elevii de liceu şi cu toţii începuseră să se adune în maidanul lui Caracaş spre a porni de acolo în oraş pe la orele 9 seara.
Dar pe la orele 8 jumătate elevii au aflat că mai mulţi colegi de ai lor fuseseră arestaţi, bătuţi chiar şi că poliţia venia să-i aresteze pe toţi.
La această ştire cu toţii s'au retras în afară de oraş, pe câmpia de lângă cimitir, de unde coborându-se în oraş au manifestat în chip ostil pe străzile cele mai înstrăinate şi cântând cu toţii: "Deşteaptă-te Române".
Trebue să adăugăm că pe lângă elevi se uniseră şi numeroşi civili, pe cari îi îndemna ura împotriva nemernicului neam jidovesc.
În timpul manifestaţiei s'au spart numeroase geamuri la prăvăliile jidoveşti din străzile: Strâmbă, Paloda şi Ştefan cel Mare.
Trecem cu vederea fără a le mai pomeni faptele cu adevărat sălbatice ale agenţilor superiori ai poliţiei cari s'au purtat cât se poate de crud cu unele din victime.
Pe la orele 10 jum. în urma făgăduinţei formale a d-lui procuror că nimeni nu va mai fi arestat, manifestanţii s'au împrăştiat în linişte.
D-l Tataru, procuror general, a sosit în anchetarea faptelor.
Curajul, solidaritatea şi unirea elevilor, găseşte aprobarea tuturor şi ne fac să nădăjduim într'o generaţie mai curată şi mai iubitoare de neam.
Reporter" (21 Ianuarie 1907) | | |  - Cu ocazia manifestaţiei de Miercuri, în învălmăşeala şi marele entusiasm al tinerimei s'au stricat câteva geamuri la români. Toate au fost complectate şi plătite de elevi prin subscripţiuni.
- Un om al legei cunoscător de toate, dintre cei ce stau cu spatele la altar în biserică, astfel se exprima oamenilor ce erau supuşi interogatoriului la parchet: "Ăştia-s pungaşii ăia dela devastări"!.. Şi când ştii că aceştia trebu să fie cei mai buni români, ne vine numai să esclamăm: Vai ţi-e popor român de pe culmea perzărei !...
- La manifestaţia elevilor s'a semnalat multe acte brutale din partea poliţiei. Un sergent major de gardişti ce îi vom da numele de nu'şi va mărturisi bestiala faptă, lovea cu o furie de nedescris el şi cu 5-6 sergenţi, în un biet particular ce scotea gemete sfâşietoare. Atâta ştie poliţia în asemenea cazuri, atâta face.
- Sub-comisarul Iftode, chema pe fiecare particular la poliţie şi îi lua numele. După ce înjura trivial pe cei căzuţi în labă-i, le spunea: "Voi faceţi răscoală să răsturnaţi guvernul ?". Nu d-le! nu face nimeni răscoală ca să te schimbe din funcţie.
/.../
- Aflăm din svon sigur că jidovul Glazberg a fost condamnat la 12 zile închisoare pentru o palmă dată elevului Emil Hristea din cl. IV; iar pentru scoaterea baionetei [a fost] dat în judecata consiliului de războiu. (21 Ianuarie 1907) | | |  Când se va deschide Biblioteca Populară în Bârlad ?
După cât am aflat iată cum e programul comitetului de iniţiativă pentru înfiinţarea bibliotecei populare din Bârlad. Se zice că o persoană filantropă pe care o cunoaşteţi de sigur, a promis că va da o frumoasă sumă pentru clădirea localului luxos al bibliotecei; însă nu va fi de ajuns această sumă şi deci va trebui să se complecteze prin liste de subscripţie suma de 30.000 lei.
În cât timp credeţi că se va strânge această sumă. Eu zic cel puţin 10 ani; şi încă trebue săfim optimişti pentru a crede acest lucru.
Ei dar, zic cei din comitet, atunci fiind gata localul, ne vom mândri cu luxul şi frumuseţa lui.
Gândiţi-vă insă buni Români că această bibliotecă e de cel mai mare folos a fi cât mai curând, observând starea înapoiată intelectuală a majorităţei.
Deci, zic să ne mulţumim întâi cu un local destul de modest, cu o odae închiriată sau mai bine să ne adresăm d-lui Ministru de instrucţie Disescu care, cred eu că ne va pune la dispoziţie cu bună voinţă o odae din o şcoală primară de aici. Ce cheltuială vom avea alta de cât petrolul consumat, iar în privinţa personalului se va oferi pe rând câte un profesor căruia în va face plăcere a veghea câte-va ceasuri seara în sala de lectură.
Veţi zice poate că nu e o ideie sănătoasă această părere a mea, ei bine vă voi arăta probe destul de întemeiate; să ne uităm la capitala ţărei noastre. În Bucureşti din iniţiativă particulară s'a deschis la liceul Lazăr o bibliotecă publică ce are sala de lectură în o odae ce serveşte ziua la desenat elevilor, iar seara e o sală de lectură pentru oricine vrea să vie să citească aici. Vedeţi ce ideie frumoasă şi practică în acelaşi timp.
Ce exemplu frumos, demn de imitat pentru un orăşel de provincie !
Veţi zice poate nu sunt cărţi, vă voi răspunde cu precizia cea mai mare că în străinătate chiar aceste folositoare biblioteci publice se deschid cu câteva volume nu sute. La liceul Lazăr s'a deschis această bibliotecă populară cu 7 volume, 7 numai.
Şi când o vom deschide'o şi noi cu 6 volume chiar şi ne vom adresa la diferite persoane, ca să cerem să ne dea cărţi, care le vom pune la dispoziţia publicului chiar în ziua donaţiei, oare cum vor da cu plăcere, când se vor gândi că sunt puse imediat în bibliotecă.
Dar când te adresezi şi zici: "daţi cărţi pentru biblioteci, cari vor fi puse la dispoziţia publicului peste câţi-va ani, sau nici o odată poate, perzîndu-se chiar din cărţi până la facerea localului". Cine va mai dona cu plăcere cărţi
Să stăm strâmb şi să judecăm drept, la ce ne-ar folosi nouă un local cine ştie când construit dar plănuit luxos ? 1) la întârziere şi 2) la mândrie goală.
Practici să fim căci aceasta ne poate aduce un folos imediat.
Ne-am plictisit spunându ni-se ca să contribuim la ridicarea ţăranului, dar nimeni nu pune în practică această teorie ca să caute să ajute imediat cu ceva măcar pe unul din ţărani.
Vorbă de paradă şi aceasta pentru a ne arăta că ştim să îndrugăm multe vorbe, frumos legate, iar fapte de loc.
De vorbe ne-am săturat, suntem flămânzi de fapte.
Ca să sfârşesc zic să ne punem toată voinţa pentru a munci din răsputeri şi să vedem odată biblioteca deschisă.
Ideia mea, ca să mă rezum, e că chiar de acum să ne gândim unde am putea mai bine să avem o odae care să o punem la dispoziţia publicului doritor de a se întruni.
Întreb pe D-l Director al "Liceului Codreanu" câte cărţi sunt cetite pe săptămână din acea frumoasă şi bogată colecţie de cărţi ce o are biblioteca liceului ?
Îndrăznesc să întervin pe lângă D-sa spre a ne da sau împrumuta câte-va sute de cărţi pentru folositoarea bibliotecă populară ce se va deschide, sper în curând, la Bârlad.
De siguranţa cărţilor date sau împrumutate îl asigurăm prin garanţii morale sau materiale.
Deci la muncă pentru un bine de netăgăduit !!!
Dumitru de la Cârjoani
Bucureşti 1907 Ianuarie (28 Ianuarie 1907) | | |  - Delegaţia celor 4 elevi din cursul superior al liceului local, declară d-lui jude, instructor şi consiliului profesoral, că manifestaţia a fost îndreptată contra jidanilor Natansohn şi Glasberg, nu contra autorităţei locale. Autorităţile judiciare dau pe câţi-va judecăţei... consiliul profesoral scade nota la purtare cu un punct, pentru tot cursul superior. /.../
- Jidanii corespondenţi ai ziarelor "Adevărul" şi "Universul", acei, care cu venirea d-lui Iorga nu găsiseră vreme să dea amănunte asupra serbărei pentru bibliotecă, cu ocazia manifestaţiei elevilor împuiază urechile oamenilor cu mârşavele lor bale. "Impresia asupra manifestaţiei a fost neplăcută" aşa latră usturoiaţii ! La dracu! Nu vedeţi că vă faceţi prea de râs. Păcat de misiune...! Ori nu vreţi în ruptul capului să vă desbăraţi de tradiţie Ei, sireaca, pute, nu mai miroasă, Şi apoi nu credeţi că huliganii ăştia sunt capabili să găsească ac şi de... talăsul vostru!... Din "Nu ştiu, n'am văzut" să n'o daţi în "ghevalt"!
- O a doua manifestaţie huligană, barbară, etc. se impune: Cei care au creat pe 17 Ianuarie au datoria ca prin cercurile lor, la toată lumea să strige "Nu mai cumpăraţi un ac de la jidani!". Atunci nu se vor mai spage geamurile ei-şi vor bate singuri capul de tărăbi, obloane; noi, îi vom bate la pungă, unde ustură mai tare. Acesta ar fi succesul cel mai măreţ al manifestaţiei de zilele trecut, să ne vedem la lucru deci!
- Ce s'a făcut cu loteria organisată de mai multe persoane de aci din Bârlad pentru câştigarea unui tabloul Un beduin călare pictat în format de 1 Metru 80. După cât ştim pentru acest tablou sau strâns multe sute de lei. Listele au fost încredinţate la persoane cu vază din Bârlad şi până acum nimeni nu ştie de soarta acestei loterii. Rugăm stăruitor pe cei în drept să ne răspundă pentru a putea şi noi să vestim pe cei ce au semnat listele cu număr.
- S'a serbat de către elevii liceului Codreanu din localitate, ziua unirei principatelor 24 Ianuar, cu multă solemnitate. S'a cântat cântece frumoase de către famfară; recitări de versuri; orchestra şcolei normale cu o doină care scormoneşte inima Românului, a smuls asistenţei mulţimei de aplauze. A vorbit Profesorul Vasiliu despre unirea principatelor. În urma ferecitei idei emisă de D-l Fotino, s'au adunat elevii la orele 6½ seara în piaţa Domnească din mijlocul oraşului, unde famfara întonând "Hora Unirei", elevii au prins a bate talpa, întinzând hora mare. După horă, cu famfara în frunte, s'au reîntors la liceu pe str. Principală. (28 Ianuarie 1907) | | |  - Tot în coloanele acestui ziar ne plângeam, că la fie care pas trebuia să păzim trotuarul, fiind împedecaţi de mărfurile negustorilor evrei, - Români nu sunt; - astăzi avem plăcerea de a anunţa, că d. Poliţaiu Palade a luat măsurele cuvinte şi nu putem, de cât să lăudăm fapta bună a d-lui Poliţaiu.
- D. N.N.Săveanu, fost prefect al jud. Putna, a fost numit secretar la noul departament al industriei şi comerciului. Prin această numire comerţul şi industria română va câştiga mult. Avem destulă încredere în d. Săveanul şi i dorim tot succesul.
- Circul "Schow Dusanos" instalat în oraşul nostru îşi va începe pe ziua de 13 Aprilie a. c. reprezentaţiile. Bârladul va avea frumoase distacţii. dintre artişti remarcăm pe distinstul echilibrist rommân C. Dumitrescu. (13 Aprilie 1908) | | |  - Zilele acestea a dispărut dintre noi dr. I. Radovici suflet generos, om de caracter, apărător al celor obijduiţi, democrat neşovăitor. A luptat pentru înfiinţarea Casei Rurale şi a cerut totdeauna Votul Universal singurul mijloc care va da o nouă viaţă statului nostru.
- Învăţătorii din jud. Tutova şi institutorii din oraşul Bârlad, au ţinut în zilele de 17, 18, 19 c., obişnuitele lor conferinţe. Adunaţi cu toţii la un loc şi pătrunşi de dragostea ce păstrează răposatului întru veşinca amintire Ioan Popescu, întemeetorul şcoalei Normale din oraşul nostru, s'au dus la cimitirul "Eternitatea" în faţa mormântului, i s'au renoit amintirea faptelor lui măreţe şi a celor ce împreună cu dânsul au muncit trainic la luminarea poporului românesc. (20 Aprilie 1908) | | |  - În amintirea d-rului Radovici se formează un fond pentru a da un premiul anual celei mai bune lucrări privitoare la profilaxia tuberculozei.
- În noaptea de 29-30 April a.c. la orele 12½-1, jidovul Burăh Rauhman, din oraşul nostru a voit să dea foc caselor sale, asigurate, din strada Ştefan cel Mare în care locueşte d-l I.C. Tulceanu cismar. Pentru acest scop a trimis cu cârpe şi cu sticla de gaz pe un ucinic din atelierul său, el fiind croitor. Prins ca prin minune de d-l Tulceanu, asupra faptului. Ucenicul este dat pe mâna poliţiei, unde a mărturisit că stăpânul său Burăh Rauhman, îi făgădu-i-se pentru aceasta un costum de haine. Jidovul este depus. Faptul fiind dovedit, nimeni nu poate tăgădui adevărul. O întrebare: se vor găsi avocaţi cari să-l apere ? (4 Mai 1908) | | |  - O măsură lăudabilă. Poliţiile din ţară au ordin de la d. ministru de interne de a confisca toate publicaţiunile obscene. Numai de-şi vor face datoria.
- În judeţul nostru, mulţumită iniţiativei d. Prefect şi Revizor şcolar, se vor clădi 29 localuri de şcoli, Pentru parte din ele s'au început lucrările.
- Memorabila zi de 10 Maiu, zi de adevărată reînviere naţională şi de vrednică amintire, s'au sărbătorit cu o desebită cinste în oraşul nostru, în care se găsesc mulţi oameni de bine şi cu dor de fericirea neamului. La orele 8 dimineaţa, lume multă, mai multă ca altă dată, se afla în aula liceului "Codreanu" unde avea să asculte povestirea închegărei regatului României poezii recitate şi cântece pornite din piepturile nevinovate şi pline de vioioşie ale elevelor şi elevilor şcoalelor primare şi secundare. /.../ Ajungând la evenimentele din 1907, arată în mod documentat, că revoluţia ţăranilor a avut un caracter pur agrar şi că începuturile nu sunt de azi sau de eri, ci de zeci de ani. Roagă sănătate înţeleptului nostru rege Carol I, pentru a avea fericirea de a rezolvi această chestiune, chestiunea agrară, de o mare însemnătate în dăinuirea neamului nostru. Publicul i-a dat cuvenita-i atenţie. /.../ Mişcător a fost corul micilor elevi din şcolele primare, condus de neobositul institutor Nechita. Serbarea fiind terminată, toţi se îndreaptă spre sft. biserică "Domnească", unde s'a oficiat Tedeumul cu deosebită evlavie şi respect pentru lucrurile sfinte. La 11 şi jum., a urmat în faţa grădinei publice defilarea trupelor de roşiori, a elevilor liceului, şcoalei Normale şi de meserii. La ora 4 p. m., liceul şi şcoala Normală s'au întrecut în jocul de oină. Publicul a fost frumos distrat, de aptitudinea, ce atât unii cât şi alţii, o arătau în purtarea mingei. Concursul s'a terminat prin izbânda liceului. Apoi la răsunetul orchestrei şcoalei Normale, elevii celor două şcoli secundare, au întins o horă mare şi frumoasă, tradiţionala horă Românească. Dd. profesori G. Neştian, şi Alexandrescu, în cari dragostea de patrie este adânc înrădăcinată, n'au putut rămânea nemişcaţi la vederea unei hori de flăcăi voinici, şi sub imboldul sentimentului, s'au prins de mână cu elevii lor, şi'au învârtit hora frăţiei şi unirei pe şesul întins şi verde. În strigăte de urale elevii celor două şcoli s'au despărţit urându-şi unire şi frăţie unii altora. Seara s'a făcut obişnuita luminaţie; iar muzica Reg. Cantemir a distrat publicul până târziu.
- Comitetul societăţii veteranilor, grade inferioare din jud. Tutova, au hotărât ca pentru ziua de 25 Mai a. c. ora 9 dimineaţa să se oficieze un parastas la Biserica Domnească din oraşul nostru, în amintirea eroilor căzuţi în gloriousul răsboiu din 1877-78. Apoi toţi cei care vor lua parte vor merge să depună o coroană pe monumentul ridicat în faţa şcoalei Normale. Toţi d-nii Veterani, sunt rugaţi a lua parte cu decoraţiile ce le au, la această amintire a fraţilor de luptă. (18 Mai 1908) | | |  - S-a descoperit în Capitală o banda de falşificatori de bancnote străine.
- Judecătorul de instrucţie Ionescu-Dolj a sechestrat la unele librării bucureştene reviste şi desemnuri pornografice venite din Paris pentru distinsa, bogata şi aristocrata lor clientelă. Rugăm pe toţi ceilalţi judecători de instrucţie să ia pildă dela acest integru magistrat, care îşi dă seamă de gravitatea faptului că la noi s'a întins în mod spăimântător imoralitatea.
- Căpitan Cantacuzino s'a ales din polemică cu 20 de zile închisoare.
- La călăraşi, măcelarul garnizoanei a tăiat pe furiş o vită bolnavă de dalac. În spitalul militar sunt pănă acum 13 soldaţi bolnavi.
- În Capitală o bandă de pungaşi operau de câtva timp ca în codru. Poliţia a pus mâna pe ei. Cam târziu...
- La Paris un ziarist antisemit a comis un atentat asupra maiorului Dreyfus, trăgând asupră-i mai multe focuri de revolver.
- D-l Gh. Diamandi, deputat col. III Tutova, începe pentru sătenii săi din satul Rogoza o bibliotecă practică.
- D-l Gh. Neştian, profesor de limba latină şi directorul liceului "Codreanu" din localitate a fost numit definitiv. Felicitările noastre. (25 Mai 1908) | | |  - Conducătorul Statului nostru, D-l General Ioan Antonescu a fost decorat de Marele Fuehrer al Reichului German, Adolf Hitler, cu "Crucea de Fier în gradul a Cavaler". Aceasta pentru vitejia armatei române, care sub comanda providenţială a Generalului nostru, a hotărât drumul spre victorie în războiul hotărîtor de destine a popoarelor europene.
- D-l Colonel Zănescu C. Ioan, prefectul judeţului nostru, imediat după ce s'a prezentat la serviciu în dimineaţa zilei de 19 Iulie 1941, însoţit de d. Iancu Mihailescu Primarul oraşului, a vizitat toate spitalele de răniţi din oraşul Bârlad, interesându-se în deaproape de starea sanitară şi alimentarea răniţilor. Apoi a vizitat saloanele cu răniţi mângâind şi înbărbătând pe acei ce şi-au vărsat sângele pentru patrie.
- În după amiaza zilei de 19 Iulie 1941 d. Colonel Zănescu Ioan, prefectul judeţului nostru, însoţit de D-l Lt.-Col. Groza Comandantul Legiunii de Jandarmi Tutova, a vizitat comunele din plasa M.K.Epureanu. În comuna Murgeni oaspteţii au fost primiţi de autorităţile locale în frunte cu d-l Răianu primarul comunei. S'a vizitat spitalele de răniţi unde d. prefect a împărţit 500 ţigări. La inspecţiile făcute în comunele Rânzeşti şi Cârja d. prefect s'a interesat în de aproape de felul cum s'au instalat autorităţile locale după şi de stricăciunile cauzate de bombardamentele aeriene.
- Duminică 20 Iulie a.c. la ora 11 s'a ţinut o adunare în sala de festivităţi a Primăriei oraşului nostru, la care au luat parte şefii şi funcţionarii tuturor autorităţilor civile din oraşul Bârlad. D-l Col. Zănescu C. Ioan, prefectului judeţului, într'o documentată cuvântare a arătat rostul funcţionarului în organizaţia de Stat şi a făcut un apel la toţi slujbalii ca prin munca lor să fie la înălţimea vremurilor de astăzi, - de prefacere totală a ţărei. A dat o serie de îndrumări asupra felului cum trebuie să funcţioneze serviciile publice care trebuesc puse numai în slujba cetăţenilor. A dat ca exemplu D-lui General On Antonescu, Conducătorul Statului, care să fie tuturor crezul de toate zilele pentru binele patriei şi neamului românesc.
- Donaţii pentru răniţi. Cântăreţii bisericeşti din Bârlad şi Judeţul Tutova au donat pentru răniţii din război suma de 7000 lei. Cu aceşti bani s'a cumpărat pânză şi s'au făcut cămăşi şi cearşafuri de pat care au fost predate la spitalele din oraşul nostru.
- Direcţiunea Liceului Industrial de fete "Neculai Roşca Codreanu" din Bârlad, mulţumeşte pe această cale persoanelor de bine care au donat răniţilor diferite daruri după cum urmează: 1. Părintele Moise şi D-na Vasiliu au împărţit cornuri, ţigări şi cărţi poştale, colectate dela enoriaşii bisericii Sf. Vovidenia. 2. Socitatea Crucea Roşie Filiala Pueşti, a împărţit răniţilor pachete cu friptură, caş, biscuiţi, câte un sfert de vin alb, bomboane şi o pasăre tăiată, prin Doamna Carp, Domnişoara şi D-l Carp, Doamna Mironescu şi Domnul Handoca. 3. Eleva Lupu Cleopatra din clasa III a mai colectat încă suma de 2500 lei, în total până'n prezent 8000 lei pentru răniţi. 4. Comuna Bogdăneşti Tutova, prin părintele Băbăi a împărţit răniţilor 500 ţigări şi 700 grame boamboane. 5. Comuna Dragomireşti Tutova, prin părintele Stoica cu soţia, D-l Primar Alecu Stoinea şi D-l Gheorghe Stoinea cântăreţ Bârlad, au donat pentru răniţi următoarele: 25 şervete, 10 bucăţi săpun de casă, 250 ouă, 53 pui vii, 15 raţe, 2 sticle sirop, 10 lămâi, 35 pachete ţigări. 6. Părintele Matei Hâncu a donat suma de lei 500 tot pentru spital. (15 August 1941) | | |  Apel către Codrenişti
S'au scurs 95 de ani de când, din dărnicia boerului Gheorghe Roşca Codreanu, la 1846 începe să lucreze, aici în Bârlad, "clasul de latină", care a crescut peste câţiva ani în gimnaziu, pentru ca în sfârşit să ajungă la maturitate sub numele de "Liceul Codreanu".
Aproape o sută de ani Bârladul s'a mândrit cu ctitoria lui Codreanu, prin ceea ce a dat această ctitorie, ţării şi neamului, suflet din sufletul ei, vrajă din vraja ei.
Şcoala aceasta a Codreanului, apare în Moldova de Jos la o vreme când în toată ţara erau numai 3 şcoli de gradul ei: Sft. Sava în Bucureşti, Şcoala Mihăileană în Iaşi şi una identică în Craiova.
Epoca aceasta de o aşa secetă cărturărească, care numără Bârladul între înaintaşii culturii româneşti, face ca mândria noastră a Bârlădenilor de aici ca şi a tuturor celor plecaţi dela acest bârlog, să fie cu atât mai mare şi mai plină de nădejdi pentru greu pas la care se găseşte azi liceul Codreanu.
Numeroşi sunt cei care au deschis ochii la viaţa sufletului şi au crescut până la majorat între zidurile acestei şcoli.
La toţi le va fi rămas în inimă şi în suflet, un melancolic zâmbet al amintirilor.
Facă-se aceste amintiri vii, ca să trezească nostalgia celor mai frumoşi şi nevinovaţi ani ai tinereţii la toţi Bârlădenii de aici şi de pretutindeni.
Sufletul unui Pârvan sau Vlahuţă, doi dintre cărturarii cari au ridicat la culmi nebănuite prestigiul şcoalei lui Codreanu, să se pogoare asupra tuturor Codreniştilor, ori unde s'ar fla ei, ca să-i îndemne la jertfa cea mare, de a da din prisosul lor, pentru refacerea liceului Codreanu.
Cutremurul dela 10 Noemvrie 1940, ca o mustrare a Providenţei pentru tot ce această şcoală nu era vinovată, a transformat-o în ruină.
Pentru refacerea ei, Statul, care dă din ce poate pretutindeni, nu va fi în stare să îndestuleze nevoia cea mare a liceului nostru.
Şi atunci, se cade, trebue, ca noi toţi ce am primit făclia de lumină dela vechea şcoală a Moldovei de Jos, să nu ne astupăm urechile la strigătul ei de desperare.
"Ajutaţi-mă !
Daţi-mi, voi toţi Codreniştii, câte puţin din multul vostru, ca să mă refac spre fala voastră a tuturor. N'am împlinit încă o sută de ani şi trebue să trăiesc o veşnicie.
Ajutându-mă pe mine, contribuiţi la vrednica aducere aminte a străbunilor, din dărnicia cărora Bârladul este înzestrat cu numeroase aşezăminte publice şi ajutaţi la ridicarea neamului.
Deschideţi-vă inima şi punga ca nişte autentici moldoveni, pentru mine care port numele scump tuturor de "Liceul Codreanu".
Seria de absolvenţi ai anului 1898 mi-au făcut ca dar bustul în bronz al ctitorului Gheorghe Roşca-Codreanu.
Seriile de absolvenţi dela înfiinţare şi până azi să-mi dăruiască viitorul.
De la 10 Noemvrie şi până la sfârşitul anului şcolar, cursurile acestui liceu s'au ţinut în clădirea liceului de fete "Iorgu Radu" în jumătatea zilei de după amiazi.
Această situaţiune dăunătoare pentru şcoala lui Codreanu şi stingheritoare pentru liceul de fete nu mai poate dăiunui.
Hotărârea organelor competente de a se reclădi etajul n'a putut fi adusă la îndeplinire în vacanţa aceasta, întrucât dela 22 Iunie primul etaj al localului a fost utilizat ca spital pentru îngrijirea răniţilor, iar timpul scurt dela evacuarea spitalului şi până la deschiderea cursurilor n'a îngăduit începerea acestei transformări.
Se vor face însă oarecari consolidări absolut necesare, pentru ca să se poată ţinea cursurile.
Ministerul Educaţiunii deocamdată a acordat un credit de 750.000 lei; dar această sumă nu e suficientă.
De aceia, APELUL de azi - începutul anului şcolar - sa face cunoscut tuturor Codreniştilor, iar Casieria Comitetului şcolar le stă la dispoziţie.
Preşedintele Comitetului Şcolar
Prof. Const. Th. Moroşanu (1 Septembrie 1941) | | |  Adunarea Generală a Căminului Cultural Judeţian Tutova
Miercuri 20 August crt. s'a ţinut în sala cinematografului "Unirea" din Bârlad, adunarea generală a Căminului Cultura Judeţian Tutova.
Au luat parte d-nii: Colonel I.C.Zănescu prefectul judeţului Tutova şi preşedinte al căminului judeţian, Iancu Mihăilescu Primarul oraşului Bârlad şi preşedinte de onoare al Căminului cultural orăşenesc Bârlad, P.C.Protoereu Şt.Vasilescu, prof. Cezar Ursu, ing. D.F.Bădescu directorul Camerei Agricole, Dr. Aurel Filip medicul primar al judeţului, preot Gr.A.Dimitri protoereu, prof. I.Crăciun, preot C.Popa directorul căminului judeţian, preot H.Bărbuleanu, preot D.Barbu, N.Munteanu pretorul plăşii Pârvan, T.Alexa pretor plasa M.K.Epureanu, G.Vasiliu pretor plasa Al.Vlahuţă şi delegaţii căminelor culturale din întreg judeţul nostru.
Din partea căminului cultural orăşenesc a luat parte preotul I.Chirvasie, director.
Preotul C.Popa face apelul delegaţiilor după care se constituie biroul adunării format din d-nii: Col. I.C.Zănescu prefectul judeţului preşedinte, preot I.Chirvasie secretar şi preotul de Barbu şi învăţător Stegaru Căbeşti, membri verificatori.
D-l Colonel I.C.Zănescu prefect şi preşedintele adunării şi căminului judeţian arată lupta sfântă dusă de la M.S.Regele şi Conducătorul Statului pentru fericirea neamului.
"Adunarea în picioare ovaţionează prelung pentru Suveran şi Conducătorul Statului".
Declară apoi şedinţa deschisă spunând:
"Ne-am adunat în congres astăzi, când ţara este în răsboiul sfânt.
Se cuvine ca înainte de lucrările noastre să păstrăm un minut de reculegere pentru eroii neamului nostru şi aliaţilor noştri.
Întreaga adunare păstrează un minut de reculegere. Pentru familiile celor plecaţi la luptă, trebue făcut totul. Deaceea mă reazim în truda mea, pe Căminele Culturale.
Sunt timpuri grele şi fruntaşii satelor trebuie să-şi însutească sforţările, trebue cât mai multă muncă, desfăşurată în armonie şi unire.
Pentru aceasta Biserica şi Şcoala sunt chemate în primul rând.
Preoţii să aducă sfinţenia altarelor, iar învăţătorii lumina cărţii de care-i atâta nevoe la sate.
Fiecare să sfătuiască pe săteanul nostru spre o muncă cinstită şi încadrată în tovărăşiile cooperatiste spre a dispărea intermediarii străini.
Iar odată cu aceasta trebue ridicată şi starea sanitară spre a scădea mortalitatea infantilă. Mai presus de toate, să străbată în satele noastră un duh de viaţă religioasă, căci oştirea noastră se bate pentru Sf. Cruce."
După cuvântul Domnului Prefect, cere cuvântul Domnului prof. C.Ursu.
Dându-i-se cuvântul, Domnia Sa spune, că-i legat sufleteşte de Bârlad şi'n consecinţă se poate numi fiul acestui oraş.
Arată apoi că dacă Bârladul se află aşa cum e, asta se datoreşte faptului că n'a fost ajutat.
(1 Septembrie 1941) | | |  Cum ne putem apăra împotriva bombardamentelor aeriene
A. Stingerea şi asunderea luminilor:
Toţi locatarii imobilelor de orice fel (publice sau particulare), care nu au ferestrele prevăzute cu jaluzele sau obloane, sunt obligaţi să-şi procure şi să aplice desupra geamurile interioare hârtie neagră, cartoane, perdele negre groase, pături, etc. şi să se asigure totodată că mijlocul întrebuinţat pentru ascunderea luminilor nu permite să răsbată în afară, nici o rază de lumină.
Localurile publice vor lua măsuri ca ieşirile să fie prevăzute cu perdele negre care să impiedice la deschiderea uşilor, pătrunderea luminei de afară.
Toate luminile exterioare ale locuinţelor, magazinelor, etc. (reclame luminoase, firme) vor fi stinse.
Luminile exterioare strict necesare dela şcoli, spitale, fabrici, căzărmi, gări, etc. vor fi camuflate prin becuri ăn culoare fumurie, cel puţin jumătate din partea de jos.
Peste bec se va aplica un abajour cilindric, vertical destul de rezistent, perfect închis sus şi lung de cel puţin trei ori mărimea becului, astfel ca pe pământ să apară o mică suprafaţă slab iluminată, servind numai ca repede şi siguranţă.
Este interzis aprinderea oricărei firme, reclame, vitrine luminoase, ca şi a oricărei lumini exterioare particulare.
B. Alarma:
Alarma şi încetarea ei în oraşul nostru se dă prin sirena de alarmă a oraşului şi ţignalele gardienilor publici.
Începerea alarmei se dă printr'un sunet scurt modulat de sirenă.
Încetarea alarmei se dă printr'un sunet continuu de către sirena oraşului.
C. Adăpostirea:
Toate autorităţile de Stat, Instituţii publice, stabilimente industriale şi comerciale particulare, deţinătorii de imobile sub orice titlu şi toţi locuitorii oraşului nostru, dacă nu au pivniţe sau subsoluri cu planşeuri capabile să suporte dărâmăturile părţilor superioare ale imobilului, produse de suflul bombelor explodate, vor face în curţile respective sau locurile virane din apropiere, tranşee-adăpost pentru protecţia contra schijelor de bombe.
Tipul tranşeei dela instituţii şi intreprinderi publice şi particulare este cel prevăzut în Regulamentul Apărării Pasive (I. D. R. Nr. 468 din 28 Februarie 1933) iar pentru tranşee familiare conform instrucţiunilor ce sau publicat în detaliu prin presă de către Comandamentul Apărării Antiaeriene.
Acolo unde nu există curte utilizabilă în acest scop, locuitorii se vor grupa pentru a face tranşee-adăpost colective pentru mai multe familii, pe terenul cel mai apropiat, indiferent cui aparţine. (15 Septembrie 1942) | | |  Căminele Culturale din judeţul Tutova, în slujba răsboiului sfânt
În interesul răsboiului nostru sfânt, feciorii poporului nostru românesc şi-au dat sângele cu bucurie, întru fala Patriei noastre dragi.
Truda şi jertfa lor a fost înţeleasă de întregul nostru neam. Iar Fundaţia Culturală Regală "Regele Mihai I" şi-a făcut un punct de onoare prin ajutorarea văduvelor de războiu şi mai ales a răniţilor din spitale. Căminele culturale din judeţul Tutova s'au întrecut în dărnicie faţă de bravii noştrii ostaşi, cari au lăsat părţi din trupul lor, pe câmpul de bătaie.
Dăm aici tabloul a o parte din căminele culturale, care s'au făcut una cu durerea Naţiei şi care şi-au înscris numele în cartea de aur a trăiniciei noastre româneşti. Ostenitorii căminelor noastre culturale pot fi mândri că fapta lor a tins la înălţimea jertfei eroilor noştri scumpi. Au dăruit astfel:
1. Căminul Cultural "Serdarul Nedelcu Oprişan" Com. Stănueşti-Poiana. A colectat pentru răniţii din Spitalele oraşului Bârlad şi pentru ostaşii de pe front: pentru răniţi 315 păsări, 911 ouă, 10 kgr. Săpun, 76 bucăţi pânzeturi, 91 ştergare, 14 kgr. brânză şi smântână, 360 litri vin, 4 kgr. prune uscate, 12.875 lei. Apoi în ziua de 28 Aprilie 1941, a predat Reg. 35 Infanterie următoarele: 55 cozonaci, colaci, 7 păşti, 700 ouă roşii, 2700 ţigări, 3 litri ţuică, 30 litri vin.
Între 1-18 Noembrie 1941, s'au predat 5 flanele, 2 fulare, 17 pătrate lână, 18 perechi ciorapi, 27 perechi mănuşi. Toate darurile s'au făcut în cadrul Căminului Cultural şi din iniţiativa Cuc. Preot I. Chiriacescu şi a soţiei sale d-na Ortansa, a d-nei L. Dragomir şi a d-nei Paznicul.
2. Căminul Cultural "M Bally" Com. Cârlomăneşti. A strâng şi depus pentru răniţii din Spitalele oraşului Bârlad următoarele: 85 pui, 446 ouă, 7 gâşte, 15 raţe, 30 prosoape, 6 batiste, 1 kgr. unt, 2 kgr. oloi, 4,500 kgr brânză şi 1 miel, 14 litri vin şi 5781 lei. A trimis pe zonă ostaşilor: pachete cu alimente, dulciuri, ţigări, 39 perechi ciorapi, 42 perechi mănuşi, 4 fulare, 1 cojocel, 4 căciuli. A distribuit familiilor nevoiaşilor şi a celor mobilzaţi din sat: 100 kgr. făină de grâu, 500 kgr. făină de porumb.
3. Căminul Cultural "Viitorul Neamului". A colectat pentru răniţi: 1230 lei, 18 m pânză, 23 şerveţele, o faţă de pernă şi 3 bucăţi săpun.
4. Căminul Cultural "Al. Vlahuţă". A colectat şi depus prin Protoieria Tutova pentru răniţi suma de 2530 lei. Apoi, 115 păsări, 517 ouă, 28 kgr. caş, 8 bucăţi săpun, 1 bucată pânză.
5. Căminul Cultural "Spiru Haret" Com. Ciocani. A colectat pentru răniţii din Spitalele oraşului Bârlad, 270 lei, 27 păsări, 50 ouă, 4 şervete.
6. Căminul Cultural "D. Costandache" Com. Mireni Jud. Tutova. A colectat şi trimis pentru răniţi din Spitalele Oraşului Bârlad 122 păsări, 378 ouă, 36 prosoape şi 1137 lei.
7. Căminul Cultural "Virgil Revent" Sat. Ruşi Com. Pueşti Jud. Tutova. A strâns şi depus pentru răniţi, 151 bucăţi pânză, şervete, 89 păsări, 300 ouă, 80 ţigări, 10 bucăţi săpun şi 5647 lei. Banii şi şervetele s'au depus la Protoieria Judeţului.
8. Căminul Cultural "Perieni" din Com. Perieni Judeţul Tutova a adus pentru răniţii din spitale următoarele 35 păsări, 1000 ouă, 60 Kg. caş, 21 pâini, 100 litri lapte, 1 Kg rachiu şi 1000 ţigări.
9. Căminul Cultural "Regele Mihai I" Com. Miceşti Jud. Tutova. A colectat pentru răniţi şi transportat la Bârlad următoarele 122 păsări, 511 ouă, 3.500 Kg. caş şi 1250 lei. Banii s'au depus la Protoeria Judeţului.
10. Căminul Cultural "Regele Mihai I" Sat. Bogeşti Com. Pogana Jud. Tutova. A adunat şi trimis pentru răniţii din Spitalele Oraşului Bârlad următoarele: 273 ouă, 35 pui fripţi, 6 Kg. brânză, cu smântână, 10 litri lapte, 8 şerveţele, 1685 lei numerar, din care sumă s'au cumpărat diferite alimente, 10 litri vin şi ţigări tot pentru răniţi.
11. Căminul Cultural "Avram Huiban" Com. Avrămeşti Jud. Tutova. A colectat pentru răniţi 57 păsări, 74 ouă, o cămaşă, 1 ciarşaf, 10 bucăţi pânză, 600 lei şi o perdea, 3,500 Kg caş.
12. Căminul Cultural "Jean şi Sibil Crisoveloni" Com. Ghidigeni. A strâns şi depus pentru răniţi prin Protoieria Tutova 10.00 lei şi 40 şervete.
13. Căminul Cultural "Renaşterea" Sat. Horga Com. Epureni Tutova. A depus pentru răniţi prin Protoieria Tutova, 1050 lei, 53 şerveţele.
14. Căminul Cultural "Ghermăneşti" Com. Ghermăneşti Tutova. A depus pentru răniţi tot prin Protoieria Tutova 15.600 lei şi 49 şerveţele.
15. Căminul Cultural "Virgil Caraivan" Com. Şuletea Tutova. A depus pentru răniţi prin Crucea Roşie filiala Bârlad 20.250 lei şi diferite alimente.
16. Căminul Cultural "Th. Cudalbu" Sat Chilieni Com. Mireni Tutova. A strâns şi adus pentru răniţii din Spitalele din Oraşul Bârlad 100 ouă, 10 pui, 3 Kg. caş şi două pâini.
17. Căminul Cultural "Alex. Vlahuţă" Com. Hălăreşti. A colectat pentru răniţi 224 pui şi raţe, 780 ouă, 6 bucăţi caş, 340 ţigări, un borcan cu brânză şi unul cu smântână.
18. Căminul Cultural "Prof. Pavel Chiricuţă" din Com. Odaia-Bursucani. A strâns şi dat pentru răniţi următoarele: 60 Kg. lapte, 2 pui, 64 ouă, 6 perine, 17 m. pânză, 16 prosoape.
19. Căminul Cultural "I. Gh. Duca" Com. Dragomireşti. A strâns şi adus la Bârlad pentru răniţi următoarele: 41 pui, 10 raţe, 31 bucăţi săpun, 26 şerveţele, 250 ouă, 25 Kg. zahăr, 2 sticle de sirop, 1 pachet chibrituri, 2 Kg. bomboane şi 65 pachete ţigări.
20. Căminul Cultural "Dr. C. Anghelescu" Com. Criveşti. A strâns şi depus pentru răniţi următoarele: 101 pui şi găini, 305 ouă, 3 Kg. caş, 12 şerveţele, 20 pachete ţigări.
21. Căminul Cultural "Regele Mihai I" Com. Zorleni. A strâns pentru răniţii din Spitalele Oraşului Bârlad: ½ miere de albine, 132 litri lapte, 349 ouă, 32 pui vii, 1 pui fript, 1 găină, 2 Kg. brânză vaci, 2 Kg. caş şi 15 pachete ţigări.
22. Căminul Cultural "Al. I. Cuza" Sat Fedeşti Com. Ghermăneşti. A colectat şi depus pentru răniţii din Spitalul de Chirurgie "Iorgu Radu" din Bârlad următoarele: două găini, 10 pui, 90 colăcei, 100 plăcinte, 12 Kg. ciapă, 82 Kg. făină porumb, 15 Kg. fasole, 15 Kg. cartofi, 50 ouă, 6 bucăţi săpun, 7 cutii chibrituri, 3 pachete ţigări, 9 cărţi poştale, 1500 lei cu chitanţele 437 şi 438. (15 Septembrie 1942) | | |  Familia Ştefan şi Ecaterina Budăi a donat pentru pictarea şi mobilierul Bisericii Domneasca, suma de 20.000 (două zeci mii) lei.
Deasemenea, cofetarul Iorgu Râpan a donat, în acelaş scop, lei 5000 (cinci mii) lei.
Gestul acestor doi comercianţi face să reînvie tradiţionalul spirit de dărnicie al vechilor negustori, dintre cari mulţi se numără printre Ctitorii de Biserici, alături de Voevozi, Vlădici şi Boeri.
Cinste lor.
/.../
Dela Crucea Roşie. Se aduce la cunoştinţa onor. publicului Bârlădean că în curând se va deschide de Filiala de Cruce Roşie Bârlad, un cămin pentru invalizii din judeţul nostru, în trecere prin oraş, cămin care va funcţiona în localul "Casa Ostăşască" din gara Bârlad.
Persoanele cari doresc să dea obolul, sunt rugate să ajute acest Cămin, cu orice le stă în putinţă, în amintirea celor morţi sau dispăruţi în război.
Donaţiile se primesc contra chitanţă regulamentară la sediul Filialei din str. C. Nanu, 11 (Munteni) sau direct la Cămin. (15 Septembrie 1942) | | |  - "Clasa VII de sub conducerea dominişioarei profesoare dirigintă M.Creangă, au strâns suma de lei 1200, pentru a veni în ajutorul reparaţiei, ce bine voiţi a face lăcaşului sfânt Biserica Sf.Ioan, care a avut de suferit de pe urma cutremurului din 10 Noembrie 1940"
- "În ziua de 16 Noembrie 1942, Domnul Colonel I.C.Zănescu Prefectul judeţului Tutova a convocat în localul Poliţiei oraşului Bârlad, tot personalul poliţienesc, cărora le-a dat îndrumări de felul cum trebuie să procedeze la paza oraşului, deoarece în ultimul timp s'au produs foarte multe furturi.
- D-sa a dat ordin ca Poliţia Administrativă să controleze cărţile de imobil, făcând-se în cu acest prilej controlul persoanelor care vin în oraş şi scapă de supravegherea Poliţiei precum şi controlul servitoarelor care sunt în legătură cu indivizi ce comit infracţiuni.
- Să se controleze toţi vagabonzii şi cerşetorii, care vor fi triaţi de Crucea Roşie. Cei ce vor fi găsiţi buni de muncă vor fi trimişi la dezăpeziri în judeţ, iar cei ce cerşesc vor fi daţi în judecată şi sancţionaţi.
- Poliţia oraşului Bârlad va lua măsuri de curăţirea oraşului de zăpadă. Se vor curăţi atât acoperişurile, cât şi curţile şi strada, fiind obligat fiecare proprietar şi chiriaş a curăţi ½ din stradă. Contra celor care nu execută se vor aplica pedepsele prevăzute în ordonanţa Prefecturei Nr. 251/842, iar cei care nu plătesc se iau de către Drumurile Naţionale la muncă, până la plata sumei ce au fost amendaţi şi care sumă se va depune la Primăria Oraşului Bârlad cu care se vor plăti oameni la curăţatul zăpezii.
- Se vor pedepsi gardienii, şi revizorii ce nu au luat severe măsuri pentru executarea acestui ordin.
- Deasemeni D-sa a dat îndrumări de felul cum să se procedeze pentru prinderea şi descoperirea răifăcătorilor, împărţindu-se oraşul în sectoare.
- S-au luat măsuri pentru ca întotdeauna oraşul să nu sufere de lipsa trăsurilor de transport, atât ziua cât şi noaptea şi s'au fixat următoarele preţuri: 60 lei cursa dela Gară în oraş în cursul zilei şi 80 lei în timpul nopţii.
- Măsuri severe s'au luat şi pentru respectarea preţurilor depe piaţă şi contra celor ce se bat, se ceartă şi umblă beţi, aplicânduli-se sancţiuni drastice.
- Din darea de seamă a activităţii biroului Judiciar al Poliţiei oraşului Bârlad, dela 1 Aprilie la 16 Noembrie 1942 s'au comis: 1 crimă, 416 delicte, 11665 de fişe pentru indivizii următiţi de poliţie şi s'au reţinut 368 indivizi infractori din oraş, s'au făcut 1781 de anchete şi 64 de furturi. (18 Octombrie 1942) | | |  - "În cadrul unei solemnităţi deosebit de impresionantă şi'n prezenţa unor ilustre personalităţi s'a redeschis şi pus în funcţiune Căminul de fete Dr. P.Filibiliu din Bârlad, proprietatea Soc.Ort. a Femeilor Române. După o întrerupere de 16 ani şi mai ales în urma cutremurului din 10 Noembrie 1940, impunătorul local, construit în anul 1928, prin stăruinţa neobosită a d-nei Maria Bărbulescu, prezidenta de atunci a filialei, a fost redat rostului său firesc.
- Au fost de faţă la slujba religioasă, serbarea elevelor şi banchetul oferit cu acest prilej următoarele persoane: P.S. Episcopul Grigorie Leu al Huşilor, Doamna Principesă Alexandrina Cantacuzino, însoţită de secratara g-lă şi casiera dela Centru d-nele Adina Vineş şi Alice dr. Costea, d.insp. g-l şcolar al regiunii Galaţi P.Georgian, delegatul Ministr.Cult.Naţionale, Iancu Mihăilescu primarul oraşului, poetul G.Tutoveanu, prof. Paul Constantinescu, prof. C.Moroşanu, M.Demetrescu directorul liceului, Pr.Anton Popescu-Huşi consilier episcopesc, Protoiereii I.Chirvasie şi I.Codreanu, preoţii Şt.Vasilescu, C.Grumăzescu, N.Moise, I.Leon, H.Bărbuleanu, I.Olaru, D.Dumbravă, Al.Macedon, d-nele E.Ghimuş directoarea lic.ind. de fete, V.Tuchilă dir.lic. de fete, Eugenia Georgescu-Bârlad, Georgeta C.Dornescu, El.col. Langa, El.pr. Dimitriu, Şt.Negură dir.şc. menaj, M.Tunaru, E.Apostoleanu, N.Bădărău, R.Corpaci, M.Creangă, I.Mihalache, etc.
- P.S. Episcopul Grigorie al Huşilor mărturiseşte deschis că nu se aştepta la o asemenea manifestare şi urează ca Bârladul cultural de altă dată să corespundă mai ales astăzi numelui său intrat în istoria neamului românesc. (18 Octombrie 1942) | | |  - Comitetul de conducere al ziarului "Vocea Tutovei", a deschis o listă de subscripţie pentru strângerea fondului necesar la ridicarea Casei poetului "Al. Vlahuţă", care să servească drept sediu Căminului Cultural din satul Pleşeşti, locul lui de naştere.
- În sala teatrului judeţean "Al. Vlahuţă" s'a deschis expoziţia anuală agricolă, pomicolă şi viticolă şi a obiectelor lucrate în atelierele comunale prin Căminele Culturale din judeţ.
Este o pilduitoare lecţie de ceia ce înseamă munca românească în vremuri de războiu. Tutovenii au dovedit că pot să se menţină pe linia vredniciei româneşti de totdeauna.
Expoziţia va fi deschisă până la 15 Noembrie c. Îndemnăm pe toţi românii şi îndeosebi tineretul şcolar s'o viziteze.
- Cu un ceremonial deosebit, s'a făcut deschiderea oficială a Căminului ortodox din localitate, datorit în largă măsură stăruitoarei munci a păr. protoiereu Gr. Dimitriu. La solemnitate a luat parte D-na Principesă Alexandrina Cantacuzino Preşedinta generală a Soc. Ortodoxă din România, D-l Georgian inspector general şcolar, Înalt Prea Sfinţitul Episcop Grigorie al Episcopiei Huşilor, oficialităţile locale şi numeroase alte persoane invitate.
După Serviciul religios s'au ţinut cuvântări după care a urmat o frumoasă şezătoare dată de elevele de la liceele "Iorgu Radu" şi "N. R. Codreanu", găzduite în acest cămin, şezătoare care a impresionat prin admirabila ei reuşită, datorită în largă măsură direcţiunilor şcolare, profesoarelor de L. Română şi gimnastică, precum şi d-lui Filkner care a pregătit corurile.
După şezătoare a urmat o masă comună la care au luat parte 50 de persoane, pregătită de Şcoala de Menaj. Au toastat: D-na Cantacuzino, P. S. S. Episcopul Huşilor, Părintele Gr. Dimitriu, D-l G. Tutoveanu, D-l Iancu Mihăilescu, D-l Inspector Georgian şi D-l Paul Constantinescu.
Cu acest prilej P. S. S. Episcopul a împărţit elevelor şi asistenţii cărţi religioase şi iconiţe.
Căminul astfel deschis, rămâne ca sub conducerea păr. Gh. Dimitriu şi D-relor Axinte şi Manole să dea rezultatele pe care Soc. Ortodoxă şi părinţii elevelor le aşteaptă.
- D-l primar al oraşului Bârlad a primit din partea Casei M. S. Regelui: "M. S. Regele mă însărcinează a vă transmite Înaltele Mulţămiri pentru bunele urări exprimate de Dvs. în numele oraşului Bârlad, cu prilejul aniversării zile de naştere a Agustului nostru Suveran. Primiţi vă rog Domnule Primar asigurarea deosebitei mele consideraţiuni. Mareşalul Curţii Regale" (1 Noiembrie 1942) | | |  Am petrecut două zile la Bârlad, printre amintiri, frunze uscate şi prieteni vechi, în oraşul în care tinereţea mea îşi plânge pe uliţe mărginaşe visurile neîmplinite. /.../
Hotărât să-mi public lucrarea mea închinată Tecuciului literar, m'am oprit la tipografia D-lui Nicolae Peiu, adevărată redacţie; l-am găsit pe editorul primelor noastre monografii, figură nobilă de senior, aproape neschimbat, uşor albit de argintul vremii. La D-l Peiu apare "Păstorul Tutovei", acea bogată revistă a preoţilor tutoveni, în frunte cu părintele Dimitriu, pr. prof. Grumăzescu şi pr. Chirvasie, care pregătesc un număr festiv închinat poetului Tutoveanu la cei 70 de ani glorioşi. Aici se tipăreşte "Vocea Tutovei", pe paginile căreia îl vezi aplecat pe D-l Antonovici, purtătorul unui cult nemărginit marei umbre a neuitatului Iorga. /.../
În casa liniştită din capătul Epureanului, căptuşită cu cărţi, revite, manuscrise, l-am regăsit pe maestrul Tutoveanu, plin de entuziasm ca totdeauna /.../
Am stat alături de ei o tinereţă întreagă, ca secretar de redacţie la revistele lui, ca membru al Academiei Bârlădene /.../ (1 Decembrie 1942) | | |  - La 25 Noembrie, liceul industrial de fete "N. R. Codreanu" de sub conducerea distinsei directoare Ecaterina D. Ghimuş, a sărbătorit patronul capelei şi pe donatorii de la care a rămas acest aşezământ şi de credinţă.
Din cauză ca n'a putut fi reparată capela de la cutremur, ceremonia a fost făcută în chip solemn la biserica Sf. Dumitru de către părintele Dumbravă şi răspunsurile au fost date de către corul şcoalei, condus de părintele Bărbuleanu, profesorul acestei şcoli.
Tot în biserică o elevă a ţinut un cuvânt bun de recunoştinţă pentru inimile mari şi făcătoare de bine. Totul a decurs f. frumos şi înălţător. Apoi a urmat o recepţie colegială la şcoală. Înainte de aceasta D-l Col. Zănescu, prefectului judeţului a vizitat colţul eroilor aşezat în sala de bibliotecă a şcoalei, unde se află şi un mic muzeu.
Cu această ocazie D-sa a oferit şcoalei, ca ajutor de Crăciun pentru elevele sărace, suma de 20.000 lei şi a promis tot sprijinul acestei şcoli vechi şi cu renume. Atmosfera caldă, plăcută şi armonioasă de la acestă sărbătoare a lăsat f. bune impresii întregii asistenţe.
- Din eroare s'a omis a se însera că la sărăbătorirea d-lui profesor C. Moroşanu a vorbit şi d-l avocat Ioan Crânganu din Tecuci.
- D-l Iancu Mihăilescu primarul oraşului, impresionat de reuşita serbării şcolare dela liceul de fete "Iorgu Radu" şi de succesul obţinut de elevele cl. a VI-a care au dat această serbare, a trimis elevelor a frumoasă scrisoare de felicitare şi recunoaştere a unei munci încununate cu succes, precum şi un dar de 4000 lei.
Elevele, în neţărmuita lor dragoste de ţară, au hotărât ca această sumă s'o întrebuinţeze pentru confecţionarea de obiecte călduroase pentru viteaza noastră armată.
- Duminică 13 Decembrie 1941 orele 15 p. m., mare serbare omagială pentru eroi, în sala Teatrului Judeţean "Al. Vlahuţă" sub preşidenţia de onoare a D-nei Doctor Victoria Georgescu-Tistu, inspectoare generală a învăţământului normal primar şi D-lor C. Asiminei Inspector general Şef al Regiunei Galaţi şi I. C. Zărnescu Prefectul Judeţului Tutova.
Fondul realizat va constitui o contribuţie a Bârladului pentru armata ce înfruntă vitejeşte greutăţile războiului. Intrarea 100 lei.
- D-nele Elena Pr. Leon şi Olga Prof. Gaiu, au fost cooptate în comitetul Societăţii Ortodoxe a femeilor române, filiala Bârlad.
D-na Elena Leon va organiza corul căminului "Dr. Filibiliu".
- S'a oficiat într'un cerc intim în ziua de 21 Noembrie 1942 la cimitirul Eternitatea, parastasul de şase luni a Maiorului în rezervă Anastase Balaban.
- Duminică 6 Decembrie c. ziua Sf. Nicolae, va avea loc la Şcoala Normală din localitate, tradiţionala serbare şcolară dată de elevi, cu un program bogat şi variat.
Se va juca de elevii cl. VII "Pupăza din teiu", comedie în 4 acte.
Preţurile sunt: 70 şi 100 lei de persoană. (1 Decembrie 1942) | | |  - DELA CRUCEA ROŞIE. Sâmbătă 21 Noembrie c. ora 12, a avut loc la dispensarul Filialei de Cruce Roşie din Bârlad, sfinţirea şi inaugurarea unei fântâni arteziene care era absolut necesară dispensarului, pentru funcţionarea băilor şi a duşului.
Aceste instalaţiuni funcţionau neregulat şi defectuos, din cauza lipsei de apă.
Comitetul actual şi-a propus să remedieze această stare de lucruri vătămătoare, dar lipseau fonduri. Filiala dispunea de 100 000 lei, iar lucrarea costa 600.000 lei. Preşedinta societăţii şi d-nele din comitet, s'au pus pe lucru şi au lansat liste de subscripţie ca să adune fondurile necesare. Astfel au donat Prefectura Tutova 200.000 lei, Primăria Bârlad 150.000 lei, Casa Chrisoveloni 20.000 lei, Banca Românească 4000 lei, Baroul Avocaţilor 3500 lei, Banca Naţională 2000 lei şi numeroase persoane din oraş şi judeţ au donat sume şi astfel s'au strâns banii trebuitori şi lucrarea e terminată şi achitată.
La această solemnitate au asistat Inspectorul administrativ C. Ifrim, Prefectul judeţului I. Zănescu, Primarul oraşului I. Mihăilescu, D-na Eugenia V. Georgescu-Bârlad Preşedinta Crucii Roşii şi toate D-nele din comitet şi alt public.
Serviciul religios s'a oficiat de preotul I. Bâbâi.
D-na preşedintă Eugenia V. Georgescu Bârlad, a mulţumit autorităţilor pentru sprijinul dat, iar D-nele din comitet sunt mândre de acestă înfăptuire de interes obştesc.
- SERBAREA ŞCOLARĂ DELA LICEUL DE FETE "IORGU RADU" Duminică 29 Noembrie c., s'a desfăşurat la liceul de fete "Iorgu Radu", după un program cu îngrijire alcătuit, o frumoasă şi reuşită serbare şcolară, dată de elevele cl. a VI-a. /.../
Serbarea s'a început cu Imnul Naţional, ascultat de asistenţă în picioare şi în desărvârşită reculegere. Cuvântul de deschidere a fost rostit cu multă claritate şi pe un ton familiar de eleva Crăciun Georgeta. Au urmat apoi coruri şi jocuri naţionale, care au impresionat pe ascultători, prin voiciunea şi gingăşia lor, mai toate fiind ardeleneşti.
Au recitat elevele: Alexandru Maria, cu toată simţirea poezia "Straja la hotar", de Leliţa Catrina; Balaban I., canţoneta "Mama Angheluşa" de V. Alecsandri, cântată cu multă tragere de inimă şi interes; Petrovici Constanţa, poezia "Idealul", cu tot focul tinereţii sale; Stegăroiu Georgeta, parodia "La paşa vine un oltean", foarte liberă şi cu dicţiune. Merită subliniat "Valurile Dunării", solo executat cu toată inima şi cu toată simţirea de eleva Dima Jana, acompaniată la pian de Iordache C.
Partea a doua a programului: "Muşcata din fereastră", comedie în 3 acte de Victor Ion Popa, interpretată admirabil de elevele: Barbu Margareta în rolul învăţătorului cu firea lui nestăpânită şi presumţioasă, jucat cu multă însufleţire; Stegăroiu Georgeta în rolul soţiei învăţătorului, nehotărâtă şi neîncrezătoare, s'a întrecut pe sine; Teodorescu Ecaterina în rolul preotului, blajin şi aplecat ca şi învăţătorul spre jocul de cărţi, păcat al vremei, a întrecut aşteptările; Nacu Silvia în rolul tânărului învăţător, timid, fără duh şi cu vorba pe nas, produs al unei nefaste influenţe sau al unei neatente selecţiuni la admiterea în şcoala normală, a fost cât se poate de bine; Andreescu Aurora în rolul fetei învăţătorului, nevinovată şi naivă, a fost la înălţimea cuvenită; Dima Jana în rolul băiatului învăţătorului, svăpăiat şi cu gândul mai mult la sport decât la carte, produs al unei creşteri neatente, a cucerit admiraţia tuturor; Vizureanu Pompilia în rolul celui de al doilea pretendent la mâna fetei învăţătorului, respectuos şi măsurat în toate mişcările, a reuşit pe deplin să-l interpreteze, iar Vasilache Emilia în rolul tânărului lăutar, supus şi resemnat, s'a achitat pe deplin de însărcinarea dată. /.../
În concluzie: Serbarea şcolară a c. VI-a dela liceul de fete "Iorgu Radu" şi-a ajuns scopul, împătritul scop: moral, naţional, instructiv şi educativ; de sigur că şi material. Şi a ridicat mult nivelul serbărilor obişnuite la noi. Lucru îmbucurător pe care îl consemnăm cu plăcere pe răbojul activităţii extraşcolare a şcolilor din oraşul şi judeţul nostru.
- În ziua de 2 Decembrie 1942, ora 15, a avut loc la liceul teoretic de fete "Iorgu Radu" din Bârlad, sub direcţia D-rei Directoare V. Tuchilă, o impresionantă şi emotivă şedinţă literară, pentru deschiderea secţiei artistice, închinată eroilor Neamului.
Eleva Frumuzache din cl. VIII-a într'o emoţionantă cuvântare, arată sacrificiul făcut de eroi, pe câmpul de luptă şi scoate în evidenţă personalitatea Eroului Lt. Victor Comşa din Regimentul de Gardă, mort în faţa Dalnicului. /.../
Au fost dansuri, coruri, care au entusiasmat pe eleve şi întreaga asistenţă.
Domnul Prefect Colonel I. C. Zănescu, ca încheere, mulţumeşte D-rei Directoare, întregului corp profesoral şi elevelor care s'au gândit să inaugureze secţie ştiinţifică şi artistică cu închinarea pentru Eroi, în aceste timpuri măreţe pentru Neamul românesc. /.../
Au inaugurat şi expoziţia de picturi a elevelor, iar din sumele ce le vor colecta vor trimite pe front ţigări pentru ostaşi.
Domnul Prefect Colonel I. C. Zănescu a donat la această frumoasă faptă suma de 10.000 lei.
A fost o serbare înălţătoare, duioasă şi plină de patriotism. Au asistat corpul profesoral şi elevele şcoalei. (1 Decembrie 1942) | | |  PĂSTRAŢI ŞI ÎNGRIJIŢI TELEFOANELE ŞI LINIILE TELEFONICE !
În timpurile eroice prin care trecem astăzi, şi când ordinele se succed la intervale mici, cerându-se executarea urgentă, deoarece necesităţile frontului exterior din Răsărit, acolo unde bravii tutoveni şi vaslueni luptă eroic, aşa cum arată comunicatul Marelui Conducător al Reichului, impune ca să avem tot timpul pe lângă legătura sufletească cu autorităţile din judeţ şi locuitori, să avem şi legătura Tehnică a telefoanelor şi telegarfului pentru a transmite repede şi la timp, dispoziţiile superioare.
Se pare că nu toţi au înţeles această necesitate impusă a liniilor telefonice şi telegrafice ba s'au mai şi găsit criminali, care au rupt şi au furat stâlpii şi sârma telefoanelor, întrerupându-ne legătura cu satele, iar administraţia suferă.
Această lipsă de conştiinţă cetăţenească, noi am suferit-o şi când am venit în fruntea acestui judeţ anul trecut, m'am gândit să refac liniile telefonice şi să am legătura personal cu autorităţile din judeţ, fiindcă numai aşa se poate ameliora serviciul.
Cu înţelegerea deplină pe care am avut-o cu Domnul Director General al P. T. T. camarad de arme Colonel Teodorescu şi prin stăruinţa harnicilor mei colaboratori D-l Inspector Gh. Oprea, D-l Inspector Alexandru Zărnescu şi a D-lui Inginer Seciu, am relizat în 67 de comuni peste 1563 Km., de linie telefonică şi cu aparate noui, stâlpi şi sârmă nouă.
Pot scoate în relief şi înţelegerea deplină ce ne-a dat-o marele proprietar al judeţului, Domnul Dumitru Constandache, care ne-a dat din pădurea Sa, cu un preţ modest, cei mai buni stâlpi pe care-i vedeţi plantaţi delungul şoselelor şi în oraş.
Pot să mulţumesc şi locuitorilor pe care i-am trimis la tăiatul acestor stâlpi, care au arătat toată bunăvoinţa, având şi trei victime a muncii lor.
Legătura telefonică o avem dintre cele mai bune, dar străinii de neam şi de judeţ, au furat şi rupt sârma şi ne-au întrerupt legăturile şi acest lucru s'a întâmplat la noi şi în alte judeţe, ceia ce a forţat pe Conducătorului Statului, care în grija ce o are pentru toate necesităţile vieţei sociale şi administrative, a dat Decretul de Lege nr. 898 publicat în Monitorul Oficial Nr. 292 din 12 Decembrie 1942, arătând că grija păstrării în bună stare a liniilor şi instalaţiunilor de telegraf şi telefon, cade în sarcina comunelor respective, care sunt responsabile materialmente de dispariţia şi distrugerea acestor linii, instalaţii şi semnale.
Autorităţile comunale, Sfatul Comunal, Căminul Cultural şi orice cetăţean conştient este dator să repare şi să întreţină în cele mai bune condiţiuni liniile telefonice şi dacă se întâmplă orice deranjare, de vreme, zăpadă, polei sau vreun nelegiut ar căuta să deranjeze această instalaţie, va ri reparată imediat pe cheltuiala comunei, în care scop primarul se va adresa oficiului P. T. T. Bârlad, care va evalua distrugerea şi prin contribuţia locuitorilor din acel sat o va repara.
Notarul şi primarul este dator să predea serviciul de zi şi de noapte, aparatele în bună stare, să se verifice la eşirea din serviciu şi dacă vede vreo stricăciune s'o pună în sarcina celui care l-a avut în primire.
Să se înţeleagă de toţi că lucrul Statului, dat în folosul comunei, al locuitorilor, trebuie păstrat, îngrijit, nu distrus. Am văzut indicatoarele comunelor şi satelor lovite cu pietre, rupte, sgâriate, de nu se mai cunosc. Să se refacă îndată pe socoteala oamenilor din sat, şi văzând că o stricăciune se plăteşte de toţi, va intra în mintea tuturor, că trebuie îngrijită şi păstrată orice instalaţie făcută pe teritoriul comunei, fiindcă Statul a făcut-o din banii contribuabililor din bugetul comunei şi cine o strică îşi cheltuie din banii lui.
Pentru personalul de linie a P. T. T. şi pentru toate autorităţile se impune la art. 4 să raporteze la timp orice distrugere sau rea întreţinere a liniilor sau semnalelor şi cine nu va comunica să se repare sau care nu vor lua imediate măsuri, pedeapsa este dela 6 luni la 1 an închisoare şi amendă dela 2000 la 5000 lei.
Să se observe de fiecare răii făcători şi dacă nu sunt dovediţi orice cheltuială se face pe seama sătenilor din acel sat.
Judecata celor ce vor fi prinşi este foarte severă şi repede. Se judecă chiar în acea zi şi pe lângă închisoare îi mai dă şi amendă, după stricăciune cauzată. Materialele sunt scumpe azi şi nu se pot găsi, deci grija fiecăruia că îndată ce află pe vreun nelegiuitor că posedă sârmă furată, să-l denunţe să-şi ia pedeapsa.
Furtul săvârşit în timp de război, se pedepseşte cu moartea.
Tăinuitorii, complicii, sau chiar tentativa se pedepseşte cu aceiaşi pedeapsă ca şi făuritorii, deci tot cu moartea.
Decretul Lege nu iartă nici pe minori, fiindcă aceştia sunt acei ce distrug, îi pedepseşte cu aceleaşi sancţiuni ca şi pe majori. Este, locul învăţătorilor prin şcoli şi preoţilor în biserici, să aducă la cunoştinţa tuturor acest fapt şi să le arate rigorile legii să fie cunoscute de toţi pedepsele la care se expun şi scopul pentru care s'a dat acest Decret Lege.
Îngijiţi deci liniile telefonice, stâlpii şi aparatele, că pentru voi sunt instalate, pentru folosul vostru şi dacă nu veţi înţelege să pastraţi, veţi plăti şi bani şi veţi fi şi pedepsiţi. Educaţia păstrării bunurilor Statului trebuie să intre în conştiinţa copilului, adolescentului şi a omului matur şi cine n'o are va suferi fiindcă el o vrea, nu legea.
Colonel I. C. Zănescu
Prefectul Judeţului Tutova (1 Ianuarie 1943) | | |  - PLANUL MOŞIEI TÂRGULUI BÂRLAD
La Academia Română a fost descoperit de d-l Nicolae I. Antonovicim, cunoscutul autor al lucrării "L'Identification d'un affluent inconnu scythique de Danube" Le Tiarantos (Le Bârlad), un plan al moşiei târgului Bârlad, făcut în 1812 de şătrarul Gh. Mohor.
O copie după acest plan, scos de un renumit cartograf, s'a trimis de către d. Antonovici, d-lui Iancu Mihăilescu, Primarul oraşului, care, înţelegând marea însemnătate a acestui plan, l-a primit bucuros, făgăduind că va tipări pe cheltuiala Primăriei Istoricul moşiei târgului Bârlad, la care lucrează încă în mod gratuit, d. Antonovici.
Acest istoric cât şi planul vor aduce, de sigur, multă lumină într'o chestiune care a frământat atât de mult în trecut minţile bârlădenilor.
- Elevele clasei a VII-a de la liceul de fete "Iorgu Radu", împreună cu D-ra profesoară Marieta L. Creangă, diriginta clasei, au trimis la orfelinatul "Maior Pruncu" alimentele ce le-au putut dona, cu bună inimă, cu ocazia sărbătorilor Crăciunului. Cu chipul acesta şi-au prelungit o tradiţie de ajutor în mod deosebit, pe lângă opera generală de patronaj.
- Cu începere de la 30 Decembrie 1942 şi până la noui dispoziţiuni, se fixează următoarele preţuri maximale:
Carnea de vacă, bou, bivol - Lei 90 kgr
Carnea de porc - 140
Osânza de porc - 180
Slănina de porc mai groasă de 5cm. - 180
topită - 240
- Slănina până la 5 cm. grosime se va vinde în preţul cărnei de porc sau se va topi şi vinde ca untură topită.
Se menţin celelalte dispoziţii din ordonanţa noastră Nr. 16808 din 5 Decembrie 1942.
Lemnele de foc uscate esenţă tare (stejar, carpen, fag, salcâm, ulm, jugastru şi paltin) din depozitele oraşului, se vor vinde cu Lei 3 kgr.
- Lemnele de foc uscate esenţă moale (salcie, plop, tei mesteacăn) din depozitele oraşului se vor vinde cu Lei 2,70 kgr.
- Lemnele de foc verzi esenţă tare 2,70
- Lemnele de foc verzi esenţă moale 2,40
- Sunt considerate lemne esenţe tari şi lemnele ce au un procent de cel mult 10% esenţe moi.
Se menţin celelalte dispoziţiuni din ordonanţa noastră Nr. 15646 din 5 Decembrie 1942.
- Ouăle Lei 10 buc.
- Laptele 40 kgr
- Făina de porumb 28
- Cimentul 8,25
- Zahărul tos cu amănuntul 134
- Zahărul cubic 140
- Petrolul lampant la comercianţi cu amănuntul Lei 12 litrul (1 Ianuarie 1943) | | |  - Dăm cuvintele rostite de d. Dr. Nemţu, la instalarea d-sale ca Şef al Poliţiei oraşului Bârlad: /.../
- O moarte care ne-a îndurerat profund. În ziua de 21 Dec. a încetat din viaţă la locuinţa sa, după o scurtă suferinţă, presvitera Elena I. Leon, soţia păr. I. D. Leon, dela Biserica Sf. Împăraţi.
Înmormântarea s'a făcut în ziua de 23 Dec. lal cimitirul Eternitatea, într'o atmosferă de jale indescriptibilă.
Presvitera Elena I. Leon a fost o femeie cultă şi cu mult dor de a înmulţi talanţii ce-i căpătase prin cultura ce şi-o însuşise. Era licenţiată în litere. Îngrijea de redactarea foii "Lumina Vetrelor" al cărei director este părintele I. D. Leon. Fusese cooptată în comitetul Societăţii Ortodoxe Naţionale a femeilor române, filiala Bârlad. Îşi luase sarcina de a organiza Corul Căminului "Dr. Filibiliu". La 32 se găsea, de sigur, în cea mai rodnică şi generoasă activitate pentru binele obştesc.
Noi deplângem profund această pierdere şi nu avem altă putere de cât să trimitem păr. Leon, cuvintele noastre de înbărbătare şi adâncă părere de rău pentru neaşteptata pierdere.
- Din suma de 350.00 lei, repartizată primăriei Bârlad din fondurile Comitetului de Patronaj Judeţean, s'a ridicat numai lei 200.000, destinaţi cantinelor şcolare din oraş care s'a repartizat după cum urmează:
- Lei 23.000 pâine necesară pentru 270 de porţii zilnice pe timp de 30 zile, la cantinele de ceai cu pâine de pe lângă 11 şcoli primare şi 5 grădiniţe de copii din oraş, raţia necesară fiind dată de primărie. Lei 88.500 Cantinei din Cartierul Munteni, condusă de preotul V. Nacu, unde vor lua masa zilnic 60 de copii elevi săraci, servinduli-se gratuit la amiază un fel de mâncare caldă socotit raţia 22 de lei zilnic pentru fiecare copil.
- Lei 88.500 cantinei din cartierul Podeni condusă de D-na Natalia Bădărău institutoare, cu acelaş număr de copii şi raţie. (1 Ianuarie 1943) | | |  HOTĂRÂREA DE LA BÂRLAD
În primele zile ale acestui an de apăsătoare griji naţionale, o mare hotărâre s'a luat la Bârlad de către Primarul Oraşului şi fruntaşii vieţii bârlădene chemaţi la consfătuire: reclădirea Bisericei Sf. Împăraţi din Cimitirul "Eternitatea", distrusă până-n temelii de groznicul cutremur din 1940.
Aducerea la îndeplinire a acestei mari şi îndrăzneţe hotărîri, depinde, desigur, de înţelegerea şi solidaritatea pe care bârlădenii vor şti s'o arate şi de care n'avem de ce să ne îndoim: Sunt atâţia oameni bogaţi, atâţia vrednici agricultori, atâţia industriaşi şi comercianţi cari au făcut afaceri din cele mai bune, atâţia profesionişti cari şi-au asigurat un trai onorabil şi fără lipsuri, atâţia intelectuali care sunt slujitori ai unui ideal, atâţia alţi cetăţeni cari pot să sacrifice din puţinul lor şi, în sfârşit, bârlădeni de departe, atâţia oameni cu poziţii sociale înalte, cari ar completa minunat îndreptăţita solidaritate bârlădeană pentru atingerea unui aşa măreţ scop. /.../
Cu aceiaşi dârză hotărâre ne facem şi noi ecoul acestui mare gând şi alese năzuinţi bârlădene, făgăduind tot sprijinul nostru, susţinut de cea mai bună înţelegere şi de cel mai arzător spirit de solidaritate, până ce vom vedea înăltându-se iarăşi în toată măreţia ei Biserica Sf. Împăraţi în mijlocul unui cimitir de toată frumuseţea, vrednic de un oraş cu aşa de vechi şi curate tradiţii. (15 Ianuarie 1943) | | |  În urma cutremurilor din toamna anului 1940 Biserica "Sf. Voievozi" din Bârlad a fost foarte greu zdruncinată: i s'a dărâmat turla, pereţii în interior şi exterior au fost crăpaţi, a fost distrusă toată pictura, a fost distrus în parte plafonul şi acoperişul.
La 4 Dec. 1940 s'a format un comitet de enoriaşi în frunte cu D-l Inacu Mihăilescu, primarul Oraşului Bârlad şi Prot. Gr. A. Dimitriu, paroh, care a muncit cu mult devotament pentru strângerea fondurilor necesare refacerii Sf. locaş.
Devizul lucrărilor a fost alcătuit, în primăvara anului 1942, de către d. Arhitect Şt. Balş din comisiunea Monumentelor Istorice, pentru suma de 1.000.000 în care se cuprindea şi pictura. Această sumă a fost depăşită din cauza scumpirii materialelor şi mânei de lucru ajungând la suma de 2.600.000 lei, fără pictură.
Luptând cu greutăţi neînchipuit de mari, comitetul a reuşit să adune toate sumele necesare, contribuind:
- Ministerul Culturii Naţionale şi al Cultelor, lei 750.000
- Primăria Bârlad a dăruit tabla necesară acoperişului, în sumă de lei 200.000
- D-l Ing. Insp. C. Gâlcă a donat 250 kgr. ulei dublu fiert şi a făcut avantagii de cost asupra uleiului care a mai fost necesar, contribuind în totul cu suma de lei 80.000
- suma de 160.000 a fost adunată prin liste de subscripţie
- lei 90.000 dela diferiţi credincioşi din afara oraşului Bârlad, mulţi dintre ei, luptători pe câmpul de războiu
- iar suma de 1.220.000 a fost adunată dela enoriaşi.
Meţionăm în mod deosebit donaţia D-lui Panait Vasiliu, epitrop parohial, lei 100 000, la care se adaugă şi colecta de 60 000
- lei 50 000 Simion Mastacan
- lei 30 000 Ioan Dranga
- lei 30.000 D-na Colonel Iordan
- lei 50.000 Constantin Iamandi
- lei 15.000 Căp. E. Gh. Butunoi
- lei 10 000 Căp.V. Trufaşu
- lei 10 000 Panait Mastacan
- lei 5 000 şi o foarte frumoasă candelă D-na şi D-l iancu Mihăilescu
- lei 8 000 Gh. Nacu şeful staţiei Loco
- lei 5 000 L. Teodorescu
- lei 5 000 Maior A. Chiriacescu
- lei 6 000 Carol Neuhauser
- lei 7 000 Sub lt. Vrabie D-tru
- lei 5 000 Plut. Maj. C. Pătraşcu
- lei 6 000 Căp. Gr. Tenie
- lei 5 000 Prof pens. V. Chicoş
- lei 5 000 Căp. Mihai Chicoş
- lei 5 000 d. Sub lt. Ioan Bârhală
- lei 5 000 C Codreanu
- lei 5 000 Plut. Maj. M. Dimitriu
cum şi atâtea alte frumoase donaţii ele vrednicilor enoriaşi, dintre care n'a lipsit nici unul să-şi dea cu dragoste obolul.
S-au făcut următoarele lucrări: consolidarea interioară şi exterioară a pereţilor; refacerea plafonului; reclădirea din beton armat şi cărămidă a turlei, refacerea cafasului, construirea unei scări metalice, în spirală, mascată cu un perete de robitz tencuit, montarea în tuburi Bergman a luminei electrice, acoperirea cu tablă a uşilor dela intrare, pregătirea pereţilor pentru pictură şi văpsirea în ulei a întregului mobilier, acoperirea cu tablă nouă a întregului acoperiş, cum şi alte lucrări de consolidare şi înfrumuseţare a Sf. locaş.
La toate aceste lucrări se adaugă construirea unei noi străzi de legătură între Bulevardul Ferdinand şi str. Regală, prin faţa Biseririi parohiale. Această stradă s'a construit prin înţelegerea şi dragostea D-lui Primar Iancu Mihăilescu, care a cheltuit din fondurile Primăriei suma de 1.200.000 lei.
Lucrările refacerii Sf. locaş au fost încredinţate celor mai buni meşteri din localitate (A. Sculini, zidăria; C. Cucoş, tâmplăria; D. Vasiliu, tinichigeria; Iorgu Leon, văpsitoria) şi au durat 8 luni de zile, dela 27 Aprilie 1942 - 3 Ian. 1943.
Resfinţirea Sf. locaş s'a făcut, în cadrul unei solemnităţi impresionante, rar întâlnite, în ziua de 3 Ianuarie c., de către Prea Sfinţitul Episcop Grigorie Leu al Huşilor, care a slujit asistat de 12 preoţi: Cons. eparhial Anton Popescu, Pratosinghel D. Udişteanu, profesor seminarul Galaţi; Protoiereii I Chirvasie şi Şt. Vasilescu; Econ. st. V. Dolinescu şi D. Dumbravă; Preoţii Profesori: Corneliu Grumăzescu şi Gh. Busuioc; Econ. N. Moise, I. Leon, Sava Cozma-Buda şi C. Damian-Griviţa şi 2 diaconi; Clement Gheorghiu dela sf. Episcopie şi Alexandru Macedon Bârlad. La slujba vicerniei privegherei şi sfinţirea apei au mai slujit: Prot. H. Bărbuleanu, Pr. I. Chiriacescu, D. Barbu, C. Cartas-Zorleni, Pr. Prof. M. Hâncu şi Pr. I. Olariu-Crâng.
În ajun răspunsurile au fost date de cântăreţii locali, iar la sf. liturghie de corul catedralei Domneasca, sub conducerea D-lui Isvoranu.
După înconjurarea sf. Biserici, cu ceremonialul tradiţional, înainte de intrarea în Biserică a Prea Sf. Episcop. Pr. Paroh Dimitriu a citit pisania săpată în marmoră aşezată în privdorul Bisericii şi care cuprinde un scurt istoric al sf. locaş şi numele tuturor instituţiilor şi persoanelor care au ajutat la refacerea acestei Biserici.
Atât la slujba de seară (Vicernia, sf. litiilor şi privegherea) cât şi la sf. liturghie din ziua sfinţirii au luat parte un impresionant număr de credincioşi. Sute de creştini n'au putut pătrunde în sf. Biserică.
La sfârşit au cuvântat: D-l Iancu Mihăilescu, Primarul oraşului şi Preşedintele Comitetului de refacere al sf. locaş; D-l Emil Manole, Inspector şcolar, vice-preşed. Comitetului; Panait Vasiliu cel dintâi donator şi Protoierul Gh. A. Dimitriu, paroh. Toţi vorbitorii au mulţămit în cuvinte alese şi pline de recunoştinţă tuturor celor care au sprijinit refacerea sf. locaş, arătându-şi totodată bucuria că în vremuri aşa de grele s'a putut înfăptui într'un chip atât de mulţumitor o lucrare aşa de importantă - cea mai mare lucrare pentru refacerea unui locaş din jud. Tutova şi Oraşul Bârlad - Parohul Gr. Dimitriu a exprimat cele mai alese mulţămiri - în numele său personal şi al parohienilor - D-lor Iancu Mihăilescu şi P. Vasiliu care l-au ajutat cu devotament şi dragoste neţărmuită, cum şi parohienilor care-l sprijină în toate îmrejurările cu toată încrederea, contribuind la aceste reparaţii cu suma de peste 1.220.000 lei.
A răspuns Prea sfinţitul Episcop mulţămind tuturor ostenitorilor, lăudându-i pentru frumoasa faptă ce au săvârşit şi binecuvântându-i.
La ora 1 jum. p.m. s'a servit în şcoala primară Nr. 5 fete a agapă frăţească la care au luat parte 100 invitaşi; Prea Sf. Episcop împreună cu autorităţile, clerul, o seamă de invitaţi şi peste 60 de fruntaşi enoriaşi. Au cuvântat: PS. S. Episcop, Pr. Gr. Dimitriu, Protosinghelul D. Udişteanu, Poetul G. Tutoveanu şi Iancu Mihăilescu.
Masa a fost organizată de D-l enoriaş Căp. pens. E. Gh. Butunoi şi servită de D-na Emilia Pr. Dimitriu, institutoare; D-ra Maricica Dranga, D-ra Margareta Butunoi, D-na S. Popa, D-na Manolache, D-ra S-lt. Brehoi, D-ra M. Gurău şi D-ra E. Antonescu. Bucatele şi toate bunătăţile servite au fost adunate dela enoriaşi. Pregătirea a fost încredinţată restaurantului I. Feniche.
Parte din bucatele destinate agapei, în urma propunerii P. S. Episcop, au fost trimise răniţilor veniţi în acea zi în Bârlad, spitalul Militar.
Acum pe cea mai pitorească poziţie a Oraşului Bârlad străjueşte un sf. locaş de închinare, refăcut, consolidat şi împodobit prin vrednicia unor enoriaşi care merită toată lauda şi recunoştinţa bârlădenilor, iar din partea bunului Dumnezeu, cerească binecuvântare. (15 Ianuarie 1943) | | |  O INIŢIATIVĂ IMPERIOASĂ, de Preotul Ioan D. Leon
Biserica "Sf. Împăraţi" din cimitirul "Eternitatea", ridicată de negustorul Andrei Ionescu, fost primar al Bârladului, după planul bisericii din cimitirul Petre Lachaise din Paris, în urma cutremurelor din 1940, este complet dărâmată, cimitirul şi parohia "Sf. Împăraţi" fiind lipsite de sf. locaş.
Până în prezent epitropia şi consiliul parohial al acestei biserici (căci din 1937 biserica este şi parohială), au depus tot interesul pentru reclădirea sfintei biserici. Au curăţit cărămizile de moluz, au adunat fonduri, în total 600.000 lei din care 400.000 lei daţi de Onor. Minister al Culturii Naţionale şi Cultelor. Dar lucrarea ce urmează a se face costă atât de mult încât nu s'ar putea duce la bun sfârşit numai de enoriaşii bisericei "Sf. Împăraţi" care în mare parte sunt dintre sinistraţii inundaţiilor ce s'au abătut asupra oraşului Bârlad.
Domnul Iancu Mihailescu, actualul primar al Bârladului, destul de cunoscut pentru activitatea culturală desfăşurată în acest oraş, cât şi'n alte părţi ale ţării, cunoscând prea bine jalnica situaţie dela biserica "Sf. Împăraţi", în jurul căreia odihnesc rămăşiţele pământeşti a atâtor oameni mari care au făcut cinste neamului românesc prin activitatea lor manifestată în domeniul politic, literar ştiinţific şi religios, cu avântul său tineresc şi cu sufletul de adevărat creştin, care l-au impus în faţa multor ierarhi cu care a stat şi stă în legătură, o hotărât să ia pe umerii săii de părinte al oraşului această grea dar şi plăcută sarcină, care este reclădirea bisericii "Sf. Împăraţi", care se va face acum după alt plan ce va face cinste nu numai Bârladului ci chiar Moldovei.
În acest scop D-sa a convocat în ziua de 14 Ianuarie a. c., orele 16, în sala de şedinţe a consiliului comunal, pe conducătorii instituţiilor şi autorităţilor orăşeneşti şi judeţene, preoţii şi cântăreţii din oraş, epitropii şi consilierii parohiei "Sf. Împăraţi" pentru a consfătui în vederea celor de mai sus.
Deschizând şedinţa, D-l Iancu Mihailescu, primarul oraşului, îşi manifestă bucuria că cei chemaţi au răspuns în număr aşa de mare la invitaţia ce li s'a făcut. Apoi arătă scopul convocării care este acela de a rezolva o chestiune religioasă.
Primăria oraşului este săracă, dacă nu este bogată apelez la cetăţenii acestui oraş, sărac prin forţa lucrurilor, fără fabrici şi fără niciun fel de industrie producătoare de venituri. Suntem însă un oraş cultural, lucrăm deci cu sufletul şi mai puţin cu bani. Ne trebuie însă şi bani. Chestiunea care se pune este religioasă. Cutremurile din 1940, au zdruncinat toate bisericile oraşului, două din ele fiind dărâmate, dintre care şi biserica cimitirului care este cea mai importantă pentru noi. V'am convocat ca să luăm o horărâre definitivă şi să nu plecăm de aici până ce nu o luăm" a spus d-sa. Apoi se dă cuvântul preotului Ioan D. Leon, parohul bisericii "Sf. Împăraţi", care arată greutăţile ce le întâmpină în vederea ridicării bisericei şi-şi manifestă marea bucurie că D-l Iancu Mihailescu, din proprie iniţiativă s'a hotărât să sprijine reclădirea bisericii dărâmate. D-l Iancu Mihailescu este omul cel mai indicat în acest scop. Crescut în umbra zidurilor ctitoriei lui Ştefan cel Mare (Catedrala episcopală din Huşi), în contact zi de zi cu atâtea figuri bisericeşti, şi-a împodobit sufletul cu alese simţiri creştineşti. El poate grupa în jurul său toate categoriile sociale de care este legat: de unii prin naştere, de unii prin muncă, de unii prin cultura la care singur s'a ridicat şi de alţii prin simţirile naţionaliste ce vibrează în sufletul său. În numele celor ce dorm în jurul altarului dărâmat, în numele enoriaşilor, aduce vii mulţumiri D-lui primar şi roagă pe toţi cei prezenţi să facă zid în jurul D-lui Iancu Mihailescu, ca să poată înfăptui cele ce se propun în vederea reconstruirii bisericei.
Preotul H. Bărbuleanu arată că biserica "Sf. Împăraţi" a fost cea mai frumoasă din oraş şi că trebuie reclădită. Promite tot sprijinul. Crede în puterea de muncă a celor chemaţi în acest scop şi dă ca exemplu pe d-l Avocat C. Dornescu care a adunat pentru biserica Domnească 600.000 lei. Propune să se facă un comitet general din toţi cei convocaţi la acestă şedinţă şi un comitet restrâns de direcţie. Preotul I. Chirvasie, protoereul judeţului, se bucură de iniţiativa d-lui primar, ca unul ce a fost paroh la biserica "Sf. Împăraţi" şi aduce mulţumiri din partea P. S. Episcop Grigorie. Propune să se fixeze o taxă specială pentru toţi bârlădenii în vederea strângerii fondurilor.
Preotul V. Dolinescu e de aceiaşi părere cu păr. I. Chirvasie. Donează 1000 lei.
Păr. Protoereu Gr. A. Dimitriu crede în isbânda acţiunii ce se pune la cale. Făgădueşte tot sprijinul personal şi al parohienilor săi pentru reclărirea bisericii. Propune ca preşedinte activ al comitetului pe d-l primar Iancu Mihailescu. Adunarea aprobă în unanimitate şi cu deosebită însufleţire propunerea părintelui Dimitriu.
D-l Mitică Hristea, proprietar şi preşedinte al Sindicatului Agicol Tutovean, e pe părere să se fixeze o mică taxă specială (5 lei) care se va plăti de ori ce conducător de vehicol la intrarea în oraş. Se bucură foarte mult de iniţiativa luată, promite tot sprijinul şi personal donează 50.000 lei.
D-l Gh. Stoinea cântăreţ bisericesc propune ca transportul materialelor să se facă în mod gratuit de către creştinii din oraş care posedă care, căruţe şi camioane.
D-l V. Ţirica, preşed. asoc. cântăreţilor bisericeşti, arată că pentru prima dată cântăreţii bisericeşti sunt convocaţi la o adunare să-şi spună cuvântul. Mulţumeşte d-lui primar pentru atenţiunea acordată. Propune ca pe lângă comitetul general să se facă câte un comitet special în fiecare parohie cu denumirea de sub comitet, care să activeze în acelaş sens. Din partea asociaţiei cântăreţilor donează suma de lei 10.000.
D-l Iancu Mihailescu, mulţumeşte D-lui Mitică Hristea şi V. Ţirica pentru donaţiile făcute cât şi tuturor celor ce au dat sugestii. Mulţumeşte D-lui George Subţirelu, preşed. camerei de comerţ, pentru donaţia de 100.000 lei, d-lui căpitan Emil Butunoiu pentru donaţia de 50.000 lei, Simion Mastacan 5000 lei, Gr. Titu 2000 lei, Şt. Enăchescu 2000 lei, Maior Dimitriu 1000, Traian Druţu 500, Sevastiţa Popa 1000, I. Dranga 500, Ieromonah Udişteanu 500, Ec. Brehoi 500, Pr. Gr. Dimitriu 500, Pr. V. Dolinescu 1000, Avocat I. Beldiman 1000, Plotonier Manolache 1000, Pr. Şt. Vasilescu, D-l primar I. Mihailescu 10.000. Parte din aceste sume au fost dăruite cu ocazia mesei ce s'a dat după sfinţirea bisericei Sf. Voievozi, când d-l primar I. Mihailescu a pus problema reconstruirei bisericei "Sf. Împăraţi".
D-l Avocat C. Dornescu care o contribuţie a tuturor bârlădenilor a ţării şi a Statului în vederea ridicării bisericei cimitirului.
D-l Avocat V. Georgescu-Bârlad, decanul Baroului, arată că nu vom avea un cimitir la înălţime decât atunci când preotul va putea locui în imediata apropriere. Propune să se facă şi casă parohială.
D-l Primar dă citire apelului de mai jos, propune lista celor ce vor face parte din comitetul general şi cere să se aleagă comitetul de direcţie. Adunarea alege prin aclamaţie următorul comitet de direcţie: Preşedinte I. Mihailescu, primarul oraşului, secretar M. Răşcanu, cantorul bisericei "Sf. Împăraţi"; Casier Pr. I. D. Leon, parohul bisericei, Avocat V. Georgescu Bârlad, decanul Baroului, Avocat C. Dornescu, George Subţirelu preşed. camerei de comerţ, Profesorul G. Gâlcă, directorul liceului "Codreanu" şi preşedinte al consiliului interşcolar, Cezar Ivanovici şeful asigurărilor sociale, Protoereu Grigorie Dimitriu, preşed. asoc. cântăreţilor tutoveni, Lazăr Iamandi, reprezentantul enoriaşilor bisericei "Sf. Împăraţi"
Comitetul lansează către toţi fii oraşului Bârlad şi către toţi binecredincioşii creştini din întreaga ţară următorul apel:
APEL
Oraşul Bârlad, după ce a îndurat urmările marilor inundaţii a primit şi cea mai grea încercare din câte a suferit dela străvechea întemeere până astăzi: nenorocirea cutremurului din 10 Noembrie 1940.
Aşa o hotărât Dumnezeu, ca Bârladul să fie astăzi cel mai greun zdruncinat oraş al ţării.
Pentru refacerea - în parte - a oraşului nostru, Guvernul a ajutat cu o însemnată sumă de bani. Peste 25.000.000 scoşi din tezaurul ţării - acum când războiul sfânt cere cheltuieli mari, ne-au fost trimişi în ajutor.
Visteria ţării nu poate face faţă tuturor nevoilor Bârladului. Aceasta trebuie s'o înţeleagă toţi cetăţenii lui.
Printre mormanele de ruine ce arată lumii doar urmele unui fost oraş, se găsesc şi ale bisericei "Sf. Împăraţi Constantin şi Elena" din cimitirul cel mare al Bârladului.
Un cimitir fără biserică nu se poate măcar nici închipui în o lume creştină.
În cimitirul oraşului nostru odihnesc mulţi dintre foştii fruntaşi ai neamului românesc, moşii, părinţii copii şi nepoţii noştri la a căror căpătăe nu se aude dangăt de clopot.
Aici s'a hotărât a fi mutate şi sfintele oseminte din cimitirul eroilor.
Aici, mâine, ne vom găsi odihna de veci, mai toţi câţi trăim în acest oraş.
Azi, când ne ducem la mormintele celor dragi, nu mai găsim sf. altar în faţa căruia să îngenunchem şi să implorăm Creatorului iertarea greşalelor noastre şi ale celor plecaţi dintre noi.
În liniştea Cimitirului din deal, nu se mai aud glasuri de preoţi slujind sfânta liturghie iar în nopţile de Denii, nu mai este unde se citi patimile Mântuitorului lumii.
În noapte Învierii, închinătorii nu mai au unde se aduna în aşteptarea deschiderii Sfântului Mormânt şi nici nu mai au altarul din uşa căruia preotul, în odăjdii să-i cheme: "Veniţi de luaţi lumină"
Iar prohodul celor aduşi la lăcaşul lor de veci nu se poate sluji decât în bătaia vânturilor, a ploilor şi a viscolului.
Reclădirea unei sfinte biserici aici, este o poruncă dela care nici un bârlădean, nici un creştin nu se poate abate.
Noi, Comitetul alcătuit pentru a munci întru zidirea bisericii "Sf. Împăraţi Const. şi Elena" cerem tuturor bârlădenilor, pe ori unde se vor fi aflând, să ne vie în ajutor, cu o parte din rodul muncii lor.
Trebuiesc bani şi bani mulţi pentru a ridica o biserică la înîlţimea vestitei vrednicii a bârlădenilor.
Dorind ca lucrările să înceapă în primăvara acestui an, purcedem azi la muncă şi rugăm pe toţi bunii creştini să vie lângă noi.
Cu toţii, fără zăbavă şi din toate puterile să ajutăm biserica şi Dumnezeu ne va ajuta. (15 Ianuarie 1943) | | |  În seara zilei de 28 Februarie Societatea Ştiinţifico-Literară "Stroe Beloescu" a elevilor liceului "Codreanu", a fost un "Festival" la teatrul judeţian "Al. Vlahuţă".
În prima parte a Festivalului deosebim două nuanţe distincte: una literară şi alta artistică.
Partea literară a fost constituită de cuvântarea plină de avânt a elevului Spanache Petru din clasa a VIII-a preşedintele societăţii, care trecând în revistă toate etapele culturale ale Bârladului, a stabilit că Societatea "Stroe Beloescu" se poate încadra cu o verigă viguroasă a lanţului cultural pe care înaintaşii l'au croit şi care constitue, pentru oraşul nostru, un titlu de glorie. Din istoricul societăţii "Stroe Beloescu" făcut cu un interesant lux de amănunte, desprindem că dintre iniţiatorii acestei sosietăţi, care a împlinit 42 de ani, se mai găsesc în mijlocul nostru d-nii: Profesor C. T. Moroşanu şi avocat Victor Stoenescu.
Partea artistică condusă cu maestrie de bagheta magică a d-lu profesor Iorgu Sandu, a mişcat până la delir şi pe cel mai pretenţios simţ artistic, ce eventual s'ar fi aflat în sala de spectacol.
Partea a doua a "Festivalului" elevii, majoritate din clasa VIII şi cu concursul câtorva eleve dela liceul Industrial, au jucat piesa "Moşnenii" de Sandu Teleajen.
Acţiunea şi conflictul, ţesut în jurul problemei veşnic de actualitate a încălcării de hotar dintre cei ce asudă pe brazdă, a fost redat cu o ţinută de adevăraţi artişti, de către elevi.
Interpretarea rolurilor unele din ele chiar deficite, au făcut pe spectatori să se creadă în faţa unor artişti consumaţi.
Bârlădenii, cari au ţinut să fie prezenţi la acest "Festival" în număr considerabil, au avut ocazia să şi dea seamă că în ultima vreme liceul Codreanu caută drumul bătătorit de el acum 40 de ani, şi pe care'l părăsise după răsboiul mondial.
Nu ne place să aducem laude nimănui, cu atât mai puţin conducerii de azi a vechiului aşezământ de cultură care este liceul "Codreanu". Destoinicia şi spiritul de iniţiativă în conducere sare însă zilnic în ochii tuturor, în cât ne scuteşte de a mai releva activitatea culturală, care alături de cea didactică, dictată de legi şi regulamente, se desfăşoară la acestă şcoală.
Festivalul pe care elevii clasei a VIII dela liceul "Codreanu" l'au dat, în cadrul societăţii "Stroe Beloescu" la teatrul judeţian "Al. Vlahuţă", va fi repetat la Huşi după iniţiativa P. S. S. Grigorie Episcopul Eparhiei Huşi.
Epitropia Spitalului mulţumeşte pe această cale d-lui Gh. Gâlcă, directorul liceului "Codreanu" pentru donaţia făcută Spitalului în sumă de 60.000 lei realizată din beneficiul "Festivalului" dat de Soc. Ştiinţifico-Literară "Stroe Beloescu" a elevelor acestei şcoale.
Echipa de elevi a liceului "Codreanu" în formaţie de cor şi orchestră, de sub conducerea d-lui profesor Iorgu Sandu, va cânta la Radio-Bucureşti, Joi 18 Martie c. Va da concurs şi d-l profesor George Cocea, fost elev al liceului "Codreanu".
Părintele Gr. A. Dimitriu, parohul parohiei "Sfinţii Voievozi" din oraşul Bârlad, a primit următoarea scrisoare din partea D-lui Gh. D. Rânzescu, Inspector General la Siguranţa Generală a Statului, un distins fiu al Bârladului:
"La scrisoarea făcută, cu ajutorul lui Dumnezeu, am putut strânge pentru reparaţia bisericii "Sf. Voievozi" - bisericu copilăriei mele - suma de lei 72.000 (şaptezeci şi două mii) pe care Vă rog să-i utilizaţi aşa cum veţi crede de cuviinţă.
Rugămintea este doar, ca la rugăciunile Sf. Voastre, să pomeniţi pe toţi dreptcredincioşii noştri, pentru sănătatea celor care trăesc şi pomenirea celor care au închis ochii în dreapta şi sfânta noastră credinţă.
Banii vi-i trimitprin d. Hermeziu, care are însărcinarea mea de a lua dovadă de primire.
Înapoiez lista de subscripţie Nr. 27.
Cu creştinească dragoste
GH. D. RÂNZESCU"
Comitetul pentru reconstrucţia turlei şi reparaţia Bisericii Sf. Voievozi, în frunte cu d-l Iancu Mihailescu, Primarul oraşului, Preşedinte şi Pr. Gr. A. Dimitriu, Paroh, mulţămeşte cu toată căldura şi recunoştinţa d-lui Insp. G-l Rânzescu, şi-l asigură deosebit de pomenirea la sfintele rugăciuni, va fi trecut în rândul ctitorilor şi sprijinitorilor acestui sf. locaş de închinare.
/.../
De la începutul lunii Februarie, liceul de fete "N. R. Codreanu", din localitate, de sub conducerea D-rei Directoare Ecaterina Ghimuş, găzdueşte un spital de răniţi, anexa spitalului militar.
Acestă şcoală şi-a arătat frumos ospitalitatea faţă de apărătorii patriei oferindu-le alese atenţiuni de recunoştinţă în mai multe rânduri. În cadrul educaţiei şcolare le-au oferit lucruri bune: Alimente, cozonac, prăjituri, mere şi cărţi poştale.
La 1 Martie li s'a făcut plăcerea răniţilor cu Mărţişoare după datina străbună.
La 6 Martie răniţii au fost invitaţi la Şezătoarea clasei a V-a, a acestei şcoli, unde au ascultat cu destulă plăcere poezii şi cântece patriotice şi s'au delectat cu jocuri naţionale şi piesa "Suflete alese" de S. Ionescu, jucată de sus numitele eleve, care cuprinde un subiect războinic şi naţional. La aceste manifestaţiuni a contribuit frumosul îndemn al D-nei Directoarea E. Ghimuş, şi al doamnelor diriginte de clase: D-na M. Rotaru, D-na F. Gâtean, D-ra V. Iordăchescu şi D-ra secretară L. Avram. Această şezătoare s'a repetat pentru fondul palatului invalizilor. (15 Martie 1943) | | |  INSPECŢIILE D-LUI PREFECT ÎN JUDEŢ
În cursul lunei Februarie 1943 Domnul Colonel I. C. Zănescu Prefectul judeţului Tutova, a inspectat următoarele comune: Popeni, Bacani, Bălăbăneşti, Ciocani, Rădeşti, Odaia-Bursucani, Pochidia, Epureni, Pretura Murgeni şi Satul Stroe Beloescu pendinite de com. Griviţa.
În cursul lunei Martie crt. D-l Prefect a inspectat următoarele comune: Ghidigeni, Şuletea, Ghermăneşti, Pretura Criveşti şi satele Polocinul de sus şi Polocinul de jos pendinte de com. Ciocani şi Coroeşti de Sus pendinte de Com. Coroeşti.
La aceste inspecţii D-l Prefect s'a interesat îndeaproape de acvititatea sfatului comunal şi higiena satelor.
/.../
Cei ce nu se încadrează vremurilor actuale li s'au aplicat pedepse după cum urmează:
Comuna Popeni: pentru neactivitate în serviciu agenta sanitară Maria Chelaru a fost pedepsită cu perderea salarului pe 5 zile.
Comuna Bacani: pentru lipsă dela serviciu şi pentrucă nu a venit în comună timp de două luni Picherul Cehan a fost pedepsit cu pierderea salariului pe 10 zile.
Comuna Rădeşti: pentru lipsa repetată dela şedinţele sfatului comunal agentul sanitar Grama şi moaşa comunală Elena Popa au fost pedepsiţi cu pierderea salarului pe timp de 15 zile.
Locuitorul Enache a fost amendat cu 1000 lei, avându-se în vedere că atât interiorul casei cât şi curtea erau murdare.
Primarul V. Crăciun a fost îndepărtat din serviciu pentru lipsă de activitate în comună şi rea administraţie. În locul vacant a fost numit locuitorul A. Anastasiade.
Notarul Grigorie Popa pentru neglijenţa constatată în scriptele de cancelarie a fost pedepsit cu pierderea salarului pe timp de 15 zile şi a fost transferat disciplinar la comuna Ciocani, pe data de 1 Martie 1943.
Comuna Odaia-Bursucani: Primarul Th. Şolcă pentru inactivitate în comună a fost pedepsit cu pierderea salarului pe 15 zile şi destituirea din funcţiune.
Notarul girant Stoica Holban a fost pedepsit cu pierderea salarului pe timp de 15 zile pentru neexecutarea de ordine.
Preotul Gh. Bejan a fost pedepsit cu pierderea salarului pe timp de 15 zile pentru lipsă de activitate în comună.
Învăţătorul V. Gârleanu a fost pedepsit cu avertisment în scris, pentru lipsă de activitate în ridicarea satului.
Comuna Pochidia - salut Borodeşti: secretarul Lascar Gohoreanu pentru neglijenţă în serviciu a fost pedepsit cu pierderea salarului pe timp de 5 zile.
Agentul Sanitar Al. Dăscălescu a fost pedepsit cu pierderea salarului pe 10 zile, pentru lipsă de activitate.
Comuna Epureni: S'a cerut înlocuirea Preotului proistos I. Dănăilă din satul Horga, pentru lipsă de activitate pe teren în comună şi pierderea salarului pe 10 zile, pentru disinteresare complectă de gospodăria comunală.
Preoţii: C. Petrea şi Th. Guriţă au fost pedepsiţi cu pierderea salarului pe timp de 10 zile, pentru neactivitate în sectoarele comunale şi desinteresare complectă de nevoile locale.
Primarul I. Druţu a fost pedepsit cu 15 zile amendă pentru disinteresare de gospodărie comunală şi neactivitate la prestaţie, urmărirea debitelor şi neînfiinţare de ateliere comunale.
Notarul Maftei Mihai a fost pedepsit cu pierderea salarului pe timp de 10 zile pentru neexecutare de ordine şi neactivitate în serviciu.
Învăţătorii: T. Cristea, C. Antonescu, Gh. Gheorghiu au fost pedepsiţi cu perderea salarului pe timp de 10 zile pentru neactivitate de gospodărie în sectoarele ce conduc în raza comunei.
Cantonerul Emanoil Cazacu a fost pedepsit cu pierderea salarului pe 15 zile, neavând nici o activitate în comună.
Agentul Agricol a fost pedepsit cu 15 zile reţineri din salar şi destituire pentru că la data de 12 Martie erau încă pep câmp coceni şi porumb necules. Pentru aceleaşi motive au fost pedepsiţi: primarul comunei Epureni cu pierderea salarului pe 15 zile şi Şeful ocolului agricol Murgeni Tudor Mircea cu pierderea salarului pe 15 zile.
Comuna Pogoneşti: satele Polocin de Sus şi Polocinul de jos: Primarul comunei şi Picherul au fost pedepsiţi cu 5 zile reţineri din salar pentru neglijenţă în serviciu.
Delegatul satului M. Podoleanu a fost pedepsit cu 3000 lei pentru inactivitate în sat, unde oamenii stau de geaba şi nu lucrează nimic.
Agentul sanitar a fost pedepsit cu 5 zile reţineri din salar, pentru faptul că nu a fost niciodată în sat.
Comuna Coroeşti - Satul Coroeşti de Sus: Preotul a fost pedepsit cu pierderea salarului pe 5 zile pentru că neglijează biserica pe care am găsit-o murdară şi neîngrijită.
Comuna Ciocani - salut Movileni: Biserica din acest sat este distrusă de cutremur şi este neîngrijită. Preotul Protoiereu I. Chirvasie a luat măsuri spre a repartiza la această biserică alt preot, care să se ocupe îndeaproape de biserică.
Şuletea: Notarul Teodor Nicu a fost pedepsit cu pierderea salarului pe 5 zile pentru neglijenţă în scriptele de contabilitate.
Secretarul comunei Popa Pericle a fost pedepsit cu pierderea salarului de 5 zile pentru neglijenţă în scripte.
Picherul C. Ţicău a fost pedepsit cu pierderea salarului pe 15 zile pentru neexecutare de ordine şi lipsă complectă de activitate. (1 Aprilie 1943) | | |  - /.../ "Ca unul ce am contribuit pentru Internatul N. Bălcescu din Brăila, precum şi pentru Aşăzămintele N. Iorga din Vălenii-de-Munte şi pentru bustul lui Al. Vlahuţă din grădina publică a oraşului Bârlad /.../" /.../
- La moşia D-lui C. P. Ivanciu din satul Cârjoani comuna Pogana funcţionează un atelier de împletituri de coşuri şi răchită.
La acest atelier lucrează premilitari din comuna Pogana, precum şi premilitari din comunele vecine.
D-l C. P. Ivanciu a acordat suma de lei 2000 drept premiu la patru dintre premilitarii care au executat cele mai frumoase coşuri şi pentru hărnicie şi îndemânarea ce au arătat-o în timpul cât au urmat cursurile şcoalei de împletituri de coşuri.
Premiile s'au încredinţat la prima şedinţă a premilitarilor, aducându-li-se mulţumiri în faţa celorlalţi premilitari, pentru a servi ca imbold de muncă şi celorlalţi camarazi.
- Convocare la Prefectura judeţului Tutova. În ziua de 14 Febr. şi 6 Martie 1943, Domnul Prefect al judeţului Tutova a convocat la sediul Prefecturei toţi epitropii Spitalului "Elena Beldiman" din Bârlad, pentru a se lua măsuri de repararea acestui Spital ce a fost distrus de cutremur în anul 1940.
Acest spital fiind unicul şi care deserveşte întregul judeţ şi oraşul Bârlad, se impune a fi reparat de urgenţă.
Deasemeni au mai fost convocaţi şi comercianţii din Bârlad, precum şi alte persoane, care au dat dovadă întotdeauna de o bună înţelegere.
Repararea acestui Spital necesitând sume fabuloase s'a făcut apel la cei convocaţi de a subscrie atât cât vor crede de cuviinţă.
Apel fiind înţeles de toţi s'a subscris suma de 1.340.000.
În afară de această sumă, subscrierea continuă. Funcţionarii judeţului au subscris leafa pe o zi, contribuind şi ei în mică măsură la repararea acestui Spital, înţelegând imperativele vremii de astăzi.
În acest sens s'a înaintat şi un raport la Ministerul Afacerilor Interne pentru a se acord un ajutor necesar reparării Spitalului din Bârlad. (1 Aprilie 1943) | | |  /.../
- S'a stins din viaţă, în vârstă de 66 de ani, preotul-sachelar Constantin Sbârnea fost paroh al bisericii Sf. Ioan din localitate şi fost protoiereu al jud. Tutova.
Înmormântarea a avut loc în ziua de 12 Maiu c., când după un serviciu divin înpunător, preoţii Ştefan Vasilescu şi Ioan Chirvasie, cum şi cântăreţul V. Ţirica, au arătat viaţa plină de fapte pilduitoare a preotului Sbârnea. D-na Olga Zuzula, institutoare, în numele şcoalei unde profesora şi unde era preşedinte al comitetului şcolar, a arătat munca depusă de defunct pentru prosperitatea şcoalei Nr. 1 de fete.
- D-ra Iulia P. Frumuzache din Bârlad, Licenţiată în Litere şi Diplomată a Şcoalei Superioare de Arhivistică din Bucureşti, a fost numită pe ziua de 1 Aprilie 1943 Bibliotecară principală cu gradul de Asistentă la Facultatea de Agronomie din Bucureşti.
- D-l Prefect a primit din partea d-lui G-ral de Corp de Armată Popescu I. Dumitru Ministrul Afacerilor Interne următoarele rânduri: "Mulţumiri şi calde urări Dumneavoastră şi populaţiei judeţului Tutova".
- Duminică 8 Mai, elevele clasei a VII, de la liceul de fete "Iorgu Radu" au viztat împreună cu D-ra Marieta L. Creangă, profesoară, dirigintă şi conducătoarea secţiei artistice, în noua educaţie, şi cu D-ra E. Gâdei, profesoară de desen şi pictură, pinacoteca de la "Casa Naţională".
Elevele au avut prilejul să admire operele de valoare ale marilor noştri pictori: N. Grigorescu, N. Toniţă, V. Băncilă, Tarazov, Schelety, Portase, Gh. Petraşcu, I. Teodorescu, Sion, Şt. Dumitrescu, N. Vermond, Condoiu, Kimon Loghi, A. Jighidi, Bulgăraş, Peiu şi a sculptorului Dimitriu-Bârlad.
Apoi s'a vizitat biblioteca şi s'au citit 2 scrisori autentice a scriitorilor N. Vlahuţă şi Al. Brătescu-Voineşti.
Folosul din punct de vedere instructiv şi educativ, este de sigur, de netăgăduit.
- Domnul Inspector General Şef, al Inspectoratului şcolar al Regiunii Galaţi, a adus mulţumiri Domnului Colonel I. C. Zănescu, Prefectul Judeţului Tutova, pentru activitatea depusă de D-sa în slujba Şcoalei Româneşti.
Domnul Prefect a înţeles în cel mai înalt grad, valoarea eternă a instituţiei şcolare.
Pentru concursul, activitatea şi deplina înţelegere a D-lui Prefect, Şcoalele Tutovei vor păstra numele domnului Prefect, între acelea ale ctitorilor lor binefăcători şi devotaţi.
/.../
- La telegramele de felicitări trimise de D-l Iancu Mihailescu Primarului Oraşului cu ocazia Sf. Sărbători ale Paştilor s-au primit următoarele răspunsuri:
"Mulţumesc călduros şi vă trimit odată creştinescul Adevărat a Înviat cele mai bune urări de Paşti". Mareşal Ion Antonescu
"Calde mulţumiri şi aceleaşi urări. Dumnezeu să ne ajute neamul". Mihai Antonescu, Vice Preş. Cons. de Miniştri
"Mulţumesc şi calde urări D-tră şi cetăţenilor Oraşului Bârlad". General de corp de armată D. I. Popescu, Ministru Afacerilor Interne
"Adevărat a Înviat - mulţumesc călduros pentru frumoasa urare şi Dumnezeu să ne ajute să reînălţăm Oraşul de veche cultură Românească". Comisarul Guvernului pentru Transilvania de Nord, Prof. Gr. Forţu
- Domnul Mareşal Ion Antonescu fiind informat de complecta dărâmare a Bisericei Sf. Împăraţi din cimitir, a bine voit a da ordin şi s'a trimis pe adresa d-lui Iancu Mihailescu suma de 15.000.000 lei ajutor la reclădirea acestei sf. biserici. D-l Primar a mulţumit Domnului Mareşal prin următoarea telegramă:
"Avem onoarea a vă raporta că am primit suma de 15 000 000 lei ce aţi bine voit a acorda pentru reconstruirea Bisericii Cimitirului oraşului Bârlad dărâmată în întregime de cutremurul din anul 1940.
Pentru această măreaţă faptă care va rămâne icoană vie în sufletele oropsiţilor cetăţeni ai oraşului nostru, vă rog să primiţi Domnule Mareşal, respectoase mulţumiri cu urarea ca Dumnezeu să vă hărăzească ani îndelungaţi cu sănătate pentru binele neamului nostru. Primar, Iancu Mihailescu" (15 Mai 1943) | | |  Sfinţirea Bisericii "Sf. Ioan" din Bârlad
Duminică 18 Aprilie a. c. - Duminica Floriilor, a avut loc sfinţirea Bisericii "Sf. Ioan" din Bârlad, care s'a reparat prin stăruinţa unui comitet format din D-nii: /.../ Toţi aceştia au lucrat cu suflet şi lucrarea a fost dusă la bun sfârşit, mai rămânând de înfăptuit repararea vesmintăriei cu văruirea şi văpsitoria exteriorului Sf. Biserici. Slujba sfinţirei s'a oficiat de către P. S. Episcop Grigorie Leu al Huşilor înconjurat de un impozant sobor de preoţi. La sfinţire au participat /.../
După slujba sfinţirei a luat cuvântul Preotul Ioan Chirvasie, parohul Bisericii care a mulţumit D-lui Ministru Petrovici şi celorlaţi oaspeţi pentru participare, ca şi P. S. Episcop Grigorie şi tuturor membrilor din comitet şi celorlalţi enoriaşi, care cu obolul lor au ajutat neprecupeţit înfăptuirea acestei lucrări însemnate de restaurare a Bisericii.
D-l Inginer Inspector C. Gâlcă în calitatea sa de preşedinte al comitetului de reparaţii a expus toate greutăţile pe care le-a întâmpinat comitetul, arătând că pe umerii acestui comitet mai apasă o datorie de 300 000 lei pentru ceiace s'a înfăptuit până acum, plus ceiace va mai costa lucrările pentru complecta terminare a Bisericii, care a avut atât de mult de suferit şi de pe urma cutremurului din 1940 şi de pe urma unui bombardament inamic din 1941.
/.../ Într'o atmosferă de adâncă evlavie, festivitatea sfinţirei s'a terminat la ora 13. (15 Mai 1943) | | |  În zilele de 20 şi 21 Mai c. în comuna Bogdana a nins ca în toiul iernei. (1 Iunie 1943) | | |  /.../
- Pentru a înlătura aspectul destul de urât ca vitele şi porcii să vagabondeze pe străzile oraşului, Primăria în aplicarea ordonanţei Nr. 14005]942 a hotărât, ca pentru vitele mari închise la obor să se plătească suma de 1000 amendă, iar porcii să fie tăiaţi în abatorul comunal şi carnea rezultată din tăere să se împartă la azilurile din oraş şi căminul de zi.
- Comitetul pentru reclădirea bisericii "Sf. Trei Ierarhi" din com. Bogdana, a mai primit dela D-l Mareşal Ion Antonescu, din caseta sa particulară lei 20.000.
- Primăria a pus în refacere trotuarul depe str. I. Gh. Duca din str. Regală până la Palatul Ad-tiv.
- La 29 Iunie s'a făcut o foarte frumoasă serbare de împărţire a premiilor şcolare la liceul industrial de fete "N. R. Codreanu". D-şoara Ecaterinca Ghimuş, directoarea şcoalei, a făcut, cu această ocazie, o complectă şi documentată dare de seamă, arătând activitatea cu care s'a ilustrat această şcoală în acest an. /.../ (1 Iulie 1943) | | |  - În grija Ţării
Orice s'ar spune, Bârladul este în grija Ţării. Cu toate cheltuielile enorme ce le are de suportat în actualele înprejurări. Bugetul pe anul în curs dovedeşte cu prisosinţă aceasta. Cifrele lui îţi inspiră nu numai uimire că au putut să crească atâta, dar şi încredere şi satisfacţie că puterile noastre de viaţă sunt intacte şi destul de puternice ca să facă faţă nevoilor actuale.
/.../
Ţara, în copleşitoarea ei ploaie de griji, n'a uitat că mădulare ale ei mai mici - cum e Bârladul ruinat de cutremur - trebuiesc refăcute şi însănătoşite, pentruca neamul să poată face faţă cu cât mai mulţi sorţi de isbândă înaltelor şi grabnicelor îndatoriri.
În vârtejul uluitor al sacrificiilor, Ţara are grijă şi de Bârlad. Zeci de milioane s'au distribuit până acum aşezămintelor lui de tot felul şi pentru nevoile lui gospodăreşti. Avem credinţa nestrămutată că acest sacrificiu nu se va mărgini aici. Bârladul are nevoie de sute de milioane ca să se poată reface complect.
Exemplara pornire de a ajuta Bârladul vine de sus, o ştim. Şi vine nu numai pentrucă Bârladul însamnă ceva în viaţa naţională a acestei ţări, dar şi pentru faptul că Bârladul trebuie să-şi primească acum când e la nevoie, sub această formă, recunoştinţa din partea Ţării, pentru eroii şi oamenii de bine pe care i-a putut da, sub toate raporturile, ca să slujească, în împrejurări grele, mai sus sau mai jos, Ţara. Căci atenţia pentru Bârlad, ca orişice altă atenţie de altfel, "pleacă dela trezirea unui sentiment puternic" pentru dânsul, în sufletele acelora din fiii lui ajunşi în locuri de mari răspunderi în organisaţia de Stat.
Bârladul este aşa dar în grija Ţării. Ţara este dispusă să ajute Bârladul cu înţelegere şi dragoste. Bârladul, la rândul lui, nu poate decât să aibă încredere în sforţările Ţării pentru marea causă naţională, şi în grija de a-l ridica şi pe dânsul din ruină. Şi nu poate să nu aibă şi recunoştinţă pentru tot cât s'a făcut şi se va mai face pentru dânsul, în vremuri care nu-ţi îngăduie chiar orice, căci, dacă în vărtejul sacrificiilor enorme, Ţara nu uită Bârladul, nici Bârladul nu va putea uita sacrificiile Ţării pentru dânsul.
I. C. A. (15 Iulie 1943) | | |  Se munceşte cu adevărat
În vremurile aceastea, de freamăt, de încleştare şi de vărsări de sânge pentru a se aşeza temelii definitive şi drepte la hotare, s'ar părea că toate forţele naţiunei trebuesc îndreptate numai spre căştigarea victoriei pe câmpiile de luptă.
E drept; noi, ca şi aliaţii, dăm tot ce putem da, acolo unde se hotărăşte soarta neamului nostru.
Dar, afară de luptărorii de pe fronturi şi ca un sprijin al sacrificiilor lor, aici, la adăpostul vitejiei ostaşilor de acolo, cei rămaşi se întrec în muncă.
Lanurile nesfârşite, ce îmbracă atât de minunat întinsul ţării, dau dovada hărniciei priceputului plugar român.
Codrii, ce ne împodobesc dealurile şi munţii, răsună azi de trăsnetele topoarelor şi scrâşnitul ferăstraelor, rostogolind la vale bogăţia pădurilor, ce cu atâta chibzuinţă se replantează de vrednicii noştri pădurari.
Drumurile judeţene sunt în continuă frământare. Carele şi camioanele transportă fără răgaz piatră şi nisip, iar neadormiţii noştri săteni, le aştern pe tot lungul şoselelor în refacere.
Prin sate şi oraşe se reclădesc sau se repară biserici şi şcoli, se construesc poduri şi se ridică noi gospodării. Mii de meşteşugari se trudesc din zori până'n noapte să facă faţă cerinţelor de transformare a tuturor clădirelor dărâmate de cutremur şi pe alocurea chiar de bombardament duşman.
Un adevărat şantier e tot cuprinsul judeţului şi oraşului nostru, ca şi al întregii ţări, iar trenurile nu mai dovedesc căratul materalelor necesare.
Guvernul, înţelegător al nevoilor obşteşti, deschide larg uşile visteriei şi finanţează cu mii de milioane toată acestă muncă.
Conducătorul ţării cel dintâi, iar după el miniştrii şi demnitarii judeţelor şi oraşelor, nu au vreme de odihnă; supraveghează, îndeamnă, încurajează şi povăţuesc peste tot.
În toată ţara, oamenii de ştiinţă, de talent, clerul, învăţătorimea, studenţimea, căminele culturale, cutreeră satele şi oraşele, împrăştiind cu dărnicie suflet din sufletele lor bogat înzestrate şi muncind fără preget la ridicarea ţării.
În faţa acestei munci epocale, aşa cum nu s'a mai văzut în ţara noastră, leneşii - căci tot au mai rămas - să se ruşineze, iar clevetirorii - ce din păcate încă mai sunt - să amuţească.
Acum, în ţara asta, se munceşte cu adevărat.
Iancu Mihailescu (15 Iulie 1943) | | |  /.../
- Zilele aceastea s'au semnat actele de cumpărare a imobilului Malache - fostă M. Bally - în valoare de lei 3.000.000 pe seama Şcoalei de menaj şi locul viran de pe str. Regală proprietatea d-lui G. Ivanciu în valoare de 3.300.000 lei pe seama Şcoalei de meserii.
Sumele au fost puse la dispoziţie de Primăria Bârlad.
- Comitetul şcolar al şcoalei de Gospodărie Gr. I din Bârlad luând cunoştinţă de ajutorul de 30.000 lei ce D-l Prefect a binevoit a-l da pentru a se ajuta elevele sărace, fice de săteni din acest judeţ, i-a adus pe cale oficială calde cuvinte de mulţumire şi recunoştinţă urându-i sănătate pentru a continua şi deacum înainte, în fruntea acestui judeţ, operile de binefacere.
- D-l Prefect Zănescu, Preşedintele Comitetului de Patronaj Judeţean Tutova, a primit din partea Comitetului Soc. Ortodoxe filiala Bârlad următoarele:
În şedinţa sa dela 17 Iunie a.c. Onor Comitetul de conducere al Filialei noastre, luând cunoştinţă de donaţia sumei de lei 30.000 pentru ajutorarea elevelor sărace şi cuminţi din Căminul Dr. Filibiliu vă exprimă prin noi, respectoasele mulţumiri.
Suma s'a împărţit la 10 eleve sărace pentru acoperirea taxelor datorate internatului.
- Un comitet în frunte cu d. Iancu Mihailescu primarul oraşului a încheiat contractul cu d. Arhitect Iulian, pentru construirea Bisericei Sf. Împăraţi, capela mortuară şi casa parohială dela cimitirul Eternitatea.
Aceste lucrări vor costa suma de 32 000 000 lei. Până în prezent comitetul dispune de 17.000.000 lei.
Oamenii înţelegători şi cu suflete creştine sunt rugaţi să contribue pentru complectarea sumei necesare. Cu începerea numărului viitor al ziarului nostru vom publica numele donatorilor cu sumele oferite.
- Marţi 20 Iulie - Ziua Sf. Proroc Ilie - Biserica din Floreşti îşi va prăsnui hramul cu tot fastul cuvenit.
Şi fiindcă anul acesta Mănăstirea Floreştilor împlineşte 60 (şasezeci) de ani de când a fost sfinţită prima dată, consiliul şi epitropia Bisericii s'au gândit să dea acestui fapt o manifestare deosebită.
În acest scop parohul Bisericii din Floreşti harnicul preot Vasile Ailoaiei a poftit la slujbă pe P. C. Preot Ioan Chirvasie, Proteiereul Judeţului care în numele P. S. Episcop va sluji pomenind pe ctitorul acestei monumentale biserici Arhim. Nil, care a lăsat judeţului nostru, podoaba dela Floreşti, impunătoarea Biserică sfinţită acum 60 de ani.
- D-l prefect Zănescu, preşedintele comitetului de Patronaj judeţian Tutova, aduce vii mulţumiri pe această cale următoarelor persoane:
D-lui Ing. Insp. Silvic C. Gâlcă care în calitate de naş o donat pentru Căminul de zi depe lângă şcoala primară Nr. 3 fete Munteni, 10 litri ulei, 1 litru olivia, 2,500 kg. săpun, 2 kg. mezeluri, fructe şi suma de 3000 lei.
D-lui Ghimpu proprietarul magazinului de pielărie şi încălţăminte din str. Cpt. Ignat nr. 17, pentru donaţia a 3 kgr. talpă, 4 fuse şevro şi 3 bizon care se vor distribui la săraci. (15 Iulie 1943) | | |  "Se aduce la cunoştinţa tuturor vânătorilor din jud. Tutova că s'a hotărât, de către Comisiunea de vânătoare judeţeană oprirea vânatului la potârnichi şi pentru anul 1943, din caza numărului extrem de redus al acestei specii de vânat" (15 Iulie 1943) | | |  /.../
- Rugăm stăruitor pe toţi d-nii abonaţi rămaşi în urmă cu plata, să binevoiască a ne trimite de urgenţă, costul abonamentului datorat pe ultimii doi ani.
/.../
- D-l avocat Şt. Ursu ajutor de primar şi-a dat demisia din acest post, având nevoie să-şi caute sănătatea.
Plecarea d-lui Ursu dela primărie este întâmpinată cu unanime regrete de colaboratorii săi ca şi de cetăţenii oraşului nostru.
În locul d-sale a fost recomandat cunoscutul avocat şi om de muncă d-l avocat N. Vasilescu.
/.../
- La Biserica Sf. Ioan-Bârlad s'a organizat un cor care să răspunsurile la Sf. Liturghie. Corul este condus de D-şoara M. Evzicov secretara Căminului Judeţean şi-i întreţinut prin dania enoriaşilor sus numitei Biserici.
/.../
- Prefectura Judeţului Tutova
PUBLICAŢIUNE
Nr. 7421 din 1 August, 1943
Aducem la cunoştinţă publică că, în ziua de 12 August 1943, se va ţine la sediul Prefecturei Jud. Tutova din Bârlad str. I. C. Brătianu 2, licitaţie restrânsă pentru darea în antrepriză a următoarelor lucrări;
1. La ora 9 dim. licitaţie pentru aprovizionarea cu cantitatea de 1.150 m. c. pietriş de Siret pe drum. Judeţean Bârlad-Galaţi în val. după deviz de 2.529.000 lei.
2. La ora 10 dim. licitaţie pentru aprovizionarea cu cantitatea de 2.000 m. c. pietriş de Siret pe drum. jud. Bacani-Floreşti în val. după deviz de lei 6.000.000.
Concurenţii vor prezenta acte de capacitate pentru executări de lucrări publice şi garanţia legală.
Caietele de sarcini, listele de preţuri, devizele etc. se pot consulta la Serv. Financiar al Prefecturei până în ziua licitaţiei în orele de serviciu.
PREFECT
Colonel, Zănescu C. Ioan
Şeful Secţiei Financiar, V. Catană (1 August 1943) | | |  /.../
- Condiţiunile ce se cer pentru examenul de admitere în clasa I-a la Şcoala Normală de Băeţi "Principele Ferdinand"
1. Extractul de naştere
2. Adeverinţa de patru cl. primare
3. Certificat de bună purtare
4. Certificat de naţionalitate şi origină etnică
5. Certificat de botez
6. Buletin de vaccin
7. Certificat de impunere şi nr. copiilor
Taxa 402 lei
Înscrierile se fac în fiecare zi, între 8-13
Examenul va avea lor în ziua de 22 August
/.../
- Peste câteva zile se va pune piatra fundamentală a Bisericei Sf. Împăraţi (cimitir) ce se clădeşte din nou prin stăruinţa şi munca unui comitet în frunte cu d-l Iancu Mihailescu primarul oraşului.
Până azi sau adus 100 vag. prundiş pentru fundaţie şi soclu, 2 vag. fer-beton şi 5 vag. ciment, etc.
Această biserică va fi un adevărat monument artistic al Bârladului.
/.../
- Până în prezent, Primăria oraşului Bârlad a distribuit Bisericelor şi Şcoalelor din acest oraş, următoarele sume pentru refacerea lor:
Bisericei Sf. Ilie Lei 1 500 000, Bis. Sf. Dumitru Lei 1 100 000, Bis. Sf. Trei Ierarhi Lei 1 000 000, Bis. Sf. Spiridon Lei 1 000 000, Bis. Sf. Nicoale Tuchilă Lei 400 000, Bis. Sf. Neculai Eşanu Lei 200 000, Bis. Sf. Ioan Lei 200 000, Bis. Sf. Vovidenia Lei 150 000, Bis. Sf. Mina Lei 500 000, Bis. Domnească Lei 300 000, Bis. Simila Lei 250 000, Bis. Crâng Lei 100 000, apoi:
Liceului de fete "Iorgu Radu" Lei 4 000 000, Liceului industrial de fete Lei 1 500 000, Şcoalei de menaj Lei 3 300 0000, Şc. Tehnic Industrială Lei 5 000 000, Liceului Comercial Lei 200 000.
Primăria, tot prin d-l primar Iancu Mihailescu a mai distribuit: Casei Naţionale Stroe Belloescu Lei 1 000 000 şi Azilului de bătrâni Simila Lei 600 000.
Toate aceste imobile au şi început refacerea lor iar până în toamnă vor fi gata.
P. S. S. Episcopul nostru Grigorie a trimis d-lui primar, o foarte frumoasă adresă şi arhiereşti binecuvântări pentru ajutorul dat sf. biserici.
- În numărul viitor al gazetei vom face o dare de seamă asupra admirabilei recolte de Lucernă, Borceag şi Păring ce s'a cultivat pe moşia Tg. Bârlad, recoltă cu care se vine cum nu se poate mai bine în folosul cetăţenilor noştri proprietari de vite.
- Iarmarocul din acest an ce începe la 20 August pe terenul din faţa grădinei publice va fi unul dintre cele mai reuşite. S'au anunţat până acum foarte mulţi comercianţi de vite din Bucureşti, Galaţi, Cernăuţi, Timişoara, etc.
Locurile pentru numeroase distracţii sau împărţit aproape toate.
- Suntem informaţi că au început în judeţ arăturile de vară. Mulţi din plugarii mici au întors miriştele înainte de treerat.
Vrednicia şi înţelegerea noastră ce arată la face cinste şi fapta lor este vrednică de imitat.
/.../ (15 August 1943) | | |  La 1 Septembrie c. - Odată cu începerea anului şcolar 1943-1944 - se redeschide şi internatul Căminului Dr. Filibiliu, proprietatea Societăţii Ortodoxe Naţionale a Femeilor Române, Filiala Bârlad, str. I. G. Duca.
Ţinem să menţionăm că faţă de anul trecut şcolar, în prezent Căminul este complect organizat cu toate cele necesare şi pus sub o nouă conducere.
În cămin se primesc 75 eleve de curs secundar. Taxa de întreţinere pentru anul şcolar 1943-1944 este de lei 59.000 (cinci zeci şi nouă de mii) care se achită în 3 rate. Prima rată de lei 25.000 (două zeci şi cinci de mii) se achită la internarea elevelor.
În schimbul acestei sume elevele au toată întreţinerea. Pentru obiectele de studiu mai grele vor avea meditatoare. Pot lua şi lectii de pian căminul având un pian de cea mai bună calitate.
Elevele vor avea o îngrijire cu adevărat părintească şi o temeinică îndrumare în duhul creştin ortodox.
Eleva trebuie să aibă următoarea zestre: Saltea, plapomă, pernă şi cuvertură albă, 3 cearceafuri de pat, 3 cearceafuri de plapomă, 3 feţe de pernă, 4 prosoape (2 mici şi 2 mari), 3 cămăşi de noapte, 3 cămăşi de zi, 3 perechi chiloţi, 4 perechi ciorapi, 6 batiste, pieptene, perie de cap, perie de unghii, perie de dinţi, halat, papuci, un tacâm, 2 farfurii şi trei şervete de masă, 1 uniformă şi 2 metri de pânză albă. (15 August 1943) | | |  Legea pentru organizarea şi încurajarea agriculturii precum şi legea pentru mobilizarea agricolă prevăd că desmiriştirea este o lucrare obligatorie.
Întoarcerea miriştilor trebuie să fie una din marile griji ale plugarului.
Miriştea trebuie întoarsă chiar în ziua secerii. În fiecare zi să întoarcem locul pe care l-am secerat. Numai dacă arăm miriştea îndată după seceră, când pământul este reavăm lucrăm uşor. Îl grăpăm - cu grapa de fier - şi îl lăsăm să înflorească. Numai dacă buruenile înverzesc locul, îl mai boronim odată sau de două ori.
Arăturile de vară - grăpate în acelaş conac - asigură recolta anului viitor.
Nu lăsaţi nici o mirişte neîntoarsă. (15 August 1943) | | |  /.../
- Aflăm următorul rezultat al muncei depuse de primăria oraşului în vara anului 1942 pentru ca imaşul târgului să folosească cetăţenilor acestui oraş:
S'a plantat 50 hectare salcâmi pe terenurile neproductive.
S'a făcut pe 20 hectare şcoală de pomi ce vor fi plantaţi pe toate terenurile degradate.
S'a cultivat 54 hect. cu borceag=80.000 kg
S'a cultivat 19 hect. cu păring=45.000 kg
S'a cultivat 23 hect. cu lucernă=12.000 kg
Total 137.500 kg
Aceste plante furajere au produs 14 vagoane nutreţ în valoare de lei 1.360.000.
Nutreţul a fost distribuit cu preţ redus obştenilor şi apoi tuturor crescătorilor de vite din oraş.
- Trei pluguri-tractoare lucrează de zece zile pe moşia târgului, făcând arături de toamnă. În cursul acestei toamne şi în primăvară, se va continua cu plantatul perdelelor de salcâmi. De asemeni se va spori la 150 hectare suprafaţa cultivată cu lucernă, semănându-se şi o cât mai mare suprafaţă de alte plante furajere. În acest mod, locuitorii şi în special "obştenii" aşezaţi în Bârlad, vor avea pentru vitele lor nutreţ mult şi de bună calitate pe un preţ foarte redus.
- Din iniţiativa d-lui primar Iancu Mihailescu s'a început încă de astă primăvară plantarea unei frumoase livezi de pomi lângă Azilul de bătrâni din Simila.
În astă toamnă se plantează încă 400 pomi roditori din cele mai alese varietăţi.
- Crucea Roşie Filiala Bârlad caută o persoană care să îndeplinească funcţiunea de secretar-contabil în schimbul unei modeste retribuţii.
Informaţii la Dispensarul Crucii Roşii, Bârlad
/.../
- Luni 8 Noembrie 1943, va avea loc, pe Stadionul Sportiv Grădina Publică, un mare match de Foot-Ball, între echipele Huşi-Bârlad.
Toţi sportivii bârlădeni sunt rugaţi să asiste la acest match. (1 Noiembrie 1943) | | |  INSTRUCŢIUNI pentru protecţia contra atacurilor aeriene inamice
Măsuri de prevedere
- Luaţi din timp măsuri ca nici o rază de lumină din locuinţă să nu se zărească în afară.
- Amenajaţi-vă din vreme adăposturi, în tranşee construite conform sfaturilor publicate în ziare sau instrucţiunilor date.
Căutaţi ca aceste adăposturi să fie întreţinute în bună stare, pentru a putea fi folosite în orice moment.
- Podurile locuinţelor trebuesc golite de orice fel de material inflamabil, ca: mobile, cărţi, îmbrăcăminte, etc., care ar putea propaga şi întreţine incendiul, în cazul că locuinţa ar fi lovită de vre-o bombă incendiară.
- Întindenţi pe suprafaţa podului un strat de nisip gros de 2cm. şi pregătiţi din vreme materialul necesar pentru stins incendiu atât în pod cât şi la fiecare etaj al locuinţei, adică: lada cu nisip, găleata cu apă, lopata, căngi, rangă, topor, pompă de mână, etc.
- În ipoteza că alarma aeriană va dura mai multă vreme, sau că locuinţa ar putea fi distrusă de bombardament, pregătiţi-vă din timp o valiză cu lucrurile de primă necesitate, de mare valoare, precum şi actele de identitate.
- Pentru a evita pierderile inutile, scoateţi rândul al doilea de geamuri dela ferestre şi depozitaţi-l în subsoluri, magazii sau pivniţe, protejind în acelaş timp cu saci sau lăzi de nisip ferestrele adăpostului şi ale subsolurilor.
- Faceţi rezerve de apă şi alimente pentru 48 de ore.
Măsuri de luat la darea alarmei
- La auzul semnalului de alarmă, trebuesc stinse toate luminile, focurile dela maşinile de gătit, sobe, calorifere, etc.
- Închideţi apa dela căminul de apă al imobilului.
- Uşile locuinţei şi ferestrele să fie lăsate deschise, spre a nu fi smulse de suflul bombelor.
- Luaţi măsuri ca în podul imobilului şi la fiecare etaj să se găsească în permanenţă o persoană mai curajioasă care să supravegheze căderea bombelor incendiare pe casă sau în interiorul imobilului.
La auzul semnalului de alarmă, coborîţi grabnic, dar în linişte, în adăpost, luând valiza cu lucrurile de primă necesitate, de mare valoare, precum şi actele legale de identitate, apă şi hrană. (1 Noiembrie 1943) | | |  - În adăpost, păstraţi tăcere, nu fumaţi şi supuneţi-vă dispoziţiunilor şefului adăpostului.
- Nu părăsiţi - sub nici un motiv - adăpostul înainte de încetarea alarmei.
- Nu uitaţi că orice rănit, precum şi familiile celor ce au murit în timpul bombardamentelor aeriene inamice din cauză că nu s'au adăpostit, nu vor avea dreptul la pensie sau despăgubiri.
- Dacă alarma aeriană vă surprinde departe de casă, intraţi în adăpostul sau tranşeea cea mai apropiată, dând ascultare ordinelor date de şeful adăpostului.
- În cazul de foc, dărămături, răniri, etc., daţi ajutor echipelor locale pentru a stăvili începuturile de incendiu, anunţând de îndată postul de supraveghere şi stingerea incendiilor sau secţia de pompieri cea mai apropiată, postul sanitar de primă urgenţă şi circumscripţia A. P. respectivă, ale căror numere de telefon trebuesc afişate la fiecare locuinţă.
Măsuri de luat la încetarea alarmei
- După darea semnului de încatarea alarmei, părăsiţi în linişte adăposturile.
- Evitaţi convorbirile telefonice cel puţin două ore după alarmă, întrebuinţând telefonul numai pentru cererile de ajutorare, sanitare, pompieristice, etc.
- Nu vă atingeţi de obiectele găsite pe drum: ceasornice, stylouri, creioane, jucării, etc., care pot exploda la cea mai mică atingere.
- Ocoliţi locurile unde au căzut bombele avioanelor inamice.
- Anunţaţi imediat autorităţile locale unde sunt căzute bombe ce n'au explodat încă.
- Daţi o mână de ajutor vecinilor, pentru a-şi putea pune cât mai repede în bună stare locuinţa ce le-a fost eventual avariată de bombardament.
- Daţi adăpost şi îngrijire sinistraţilor şi răniţilor.
- Comunicaţi autorităţilor orice act ce vi s'a părut suspect, pentru a putea lua măsuri de îndreptare.
- Nu răspândiţi relatări exagerate despre efectele bombardamentelor inamice, alarmând publicul. (1 Noiembrie 1943) | | |  Lăcomie scump plătită
Păţania locuitorului Ion I. Giuşcă din Bogdăneşti. De câteva luni de zile, de când inamicul foloseşte cele mai necavalereşti mijloace de luptă, se face o continuă propagandă pentru prevenirea nenorocirilor cauzate de aşa zisele lucruri găsite, care, prin frumuseţea şi raritatea lor, ispitesc ochii celor lacomi. Prin radio, presă, comunicate, conferinţe şi alte mijloace s'a arătat populaţiei că inamicul aşează asemenea lucruri în diferite locuri neumblate şi s'a repetat mereu ca nimeni să nu se atingă de ala, fiindcă sunt aducătoare de moarte, conţinând explosibil care-şi face efectul imediat de obiectul este atins. Trebue s'o spunem cu satisfacţie că cei mai mulţi dintre cetăţenii ţării au înţeles această poruncă şi au raportat imediat autorităţilor locale lucrurile suspecte găsite în stradă. De aceia s'au înregistrat atât de puţine nenorociri cauzate de ispitele inamicului.
Din nefericire, însă, se găsesc unii a căror lăcomie nu cunoaşte margini şi care, deşi ştiu ce-i poate aştepta dacă ating asemenea obiecte tot nu se pot stăpâni să nu le ridice şi să le ia pe seama lor şi atunci acestea fac explozie în mâinile lor, rănindu-i grav şi rupând bucăţi din trupul lor.
Aşa a păţit-o, în ziua de 15 Octombrie, locuitorul Ion. I. Giuşcă, din comuna Bogdăneşti, jud. Tutova, luând în mână un stilou de scris găsit de fiul său. Tocul rezervor a făcut explozie în mâinile acestui lacom părinte, rănindu-l la faţă şi mâini. Astăzi Ion I. Giuşcă zace undeva într'un spital, plătind scump lăcomia de a fi pus mâna pe un lucru amăgitor la vedere - dar cu care n'avea ce face. Păţania lui Ion Giuşcă trebue să dea de gândit tuturora şi să le deschidă ochii - pentru că inamicul se va folosi, probabil - şi în viitor de asemenea metode de luptă necavalereşti şi neloiale.
Zicala bătrânească "sângele apă nu se face" s'a dovedit adevărată şi prin dania miilor de români care, de bună voie, s'au dus la Centrul de sânge conservat al armatei din str. General Angelescu, 140, să dea sânge pentru ostaşii răniţi.
Pentru mărirea cadelor necesare motoculturii, Ministerul Agriculturii şi Domeniilor va organiza în cursul anului 1944 încă 7 şcoli practice de mecanici agricoli.
Deasemeni dela 15 Noembrie 1943 până la 15 Februarie 1944 se vor ţine cursuri de reîmprospătarea cunoştinţelor şi perfecţionarea tractoriştilor. Aceste cursuri se vor organiza pe judeţe, în mai multe serii decât zece zile şi pe mărci de tractoare.
Construirea şanţurilor adăpost
Cu ocazia bombardamentelor aeriene recent executate asupra diferitelor oraşe, s'a constatat că şanţurile adăpost sunt foarte eficace pentru protecţia populaţiei contra schijelor şi suflului bombelor.
Se pune în vedere tuturor proprietarile de imobile care au curţi sau grăini spaţioase, ca şi celor ce posedă locuri virane, ca în conformitate cu prevederile legii A. A. P. )art. 14) sunt obligaţi să lase liberă executarea de şanţuri-adăpost pe aceste locuri, fie de către autorităţi, fie de către proprietarii imobilelor învecinate, fără a cere vre-o despăgubire.
Proprietarii acestor grăini, curţi spaţioase sau locuri virane au latitudinea ca ei însăşi să-şi construiască şanţuri-adăpost, iar cheltuielile ocazionate de aceste lucrări, ca şi întreţinerea lor, să se recupereze dela proprietarii şi locatarii imobilelor învecinate, care vor folosi aceele adăposturi.
Şeful A. P. de străzi vor stabili de comun acord cu proprietarii pentru fiecare grădină, curte sau loc viran de pe străzile ce intră în raza lor de acţiune, numărul de şanţuri-adăpost ce trebuesc executate, lungimea lor, cine le execută, cine le întreţine în bună stare, cine le foloseşte, precum şi plata proporţională cu locurile ocupate a şanţurilor adăpost construite de către cei interesaţi. (1 Noiembrie 1943) | | |  Într'o atmosferă de înaltă festivitate, din iniţiativa colaboratorului nostru, poetul G. Constandache, s'a comemorat Duminică 28 Noembrie, a.c. în sala teatrului "Al. Vlahuţă", cei nouă ani dela moartea poetului şi epigramistului Cincinat Pavelescu.
Cu acest prilej d. Basil Clony, avocat şi ziarist, a vorbit despre Cincinat Pavelescu, intim şi inedit. "Causeria" d-sale s'a relevat printr-o bogată informaţie şi aleasă expunere, pentru care d-sa a fost deseori apludat.
Bogatul şi alesul program al comemorării a fost încadrat de concursul tuturor şcoalelor bârlădene, cari şi de data aceasta, ca totdeuna şi-au înţeles adevărata menire.
D. G. Constandache, pe lângă nostima prezentare a d-lui B. Clony, "în numele Bârladului de azi, de ieri şi de totdeauna" a adus un cald şi vibrant omagiu.
Nu putem încheia această notiţă informativă, fără a nu lăuda surpriza comemorării, numărul şapte din program, când d. G. Constandache a cititi săgeţile duduei Adina, sub pseudonimul căruia se ascunde o aleasă personalitate bârlădeană, cât şi săgeţile d-sale, cari-au delectat întreaga asistenţă.
Deasemenea se cuvine un cuvânt bun d-lui prof. Gh. Gâlcă, directorul liceului "Codreanu" şi d-lui prof. Sandu, cari a dat un efectiv ajutor pentru reuşita acestei comemorări.
Acelaş cuvânt cald şi tuturor elevelor şi elevilor, cari prin contribuţia lor, au ţinut să presoare câteva picături de rouă, din sufletul lor curat, în amintirea lui Cincinat Pavelescu.
Festivitatea s'a bucurat de prezenţa Prea Sfinţitului Grigorie Leu al Huşilor şi de prezenţa întregii elite bârlădene, venită într'un număr foarte mare.
Comemorarea a avut loc sub Patronajul Societăţii Naţionale de Cruce Roşie filiala Bârlad, pentru îngrijirea cantinei din gara locală. (1 Decembrie 1943) | | |  Comitetul de concudere al ziarului "Vocea Tutovei", a deschis a listă de subscripţie pentru strângerea fondului necesar la ridicarea Casei poetului "Al. Vlahuţă", care să servească drept sediu Căminului Cultural din satul Pleşeşti, locul lui de naştere.
Sumele subscrise se vor trimite d-lui Const. Dornescu, avocat.
Suma din urmă - 58,180
A mai subcris: Elevii Liceului "Codreanu" Lei 20,500
Duminică 5 Decembrie a.c. are loc la Focşani căsătoria religioasă a drăgălaşei D re Emilia Guriţă fiica D-lui Avocat Ionel Guriţă, cu D-l I Langa Procurorul Tribunalului Putna.
Adresăm tinerilor căsătoriţi şi părinţilor, felicitările noastre.
D-l N. Simionescu, Epitrop şi Preşedinte al Epitropiei Spitalului din Bârlad, a demisionat din această demnitate.
Începând dela 1 Decembrie a.c., camuflarea luminilor se va face între orele 17-7 dimineaţa.
Se aduce la cunoştinţa tuturor persoanelor încadrate în formaţiunile A. P. ale întreprinderilor, Instituţiilor Publice şi orice alte societăţi, instituţii şi imobile care dispun de formaţiuni proprii şi apărare pasivă, că sunt obligate, în conformitate cu legea A.A.T. şi a instrucţiunilor privitoare la organizarea A.P. în locuinţe, să se pună la dispoziţia Comandamentului de Apărare Pasivă ale sectoarelor şi circumscripţiilor A.P. în cazul când bombardamentul fiind în altă parte, aceste echipe nu au avut nevoie(?) să intervină în cadrul localului respectiv.
La 25 Noembrie c. şcoala profesională de fete "N. R. Codreanu", de sub direcţia D-rei Ecaterina D. Ghimuş, a sărăbătorit patronul capelei şcoalei, cu o frumoasă slujbă oficiată de părintele I. Chirvasie, la biserica Sf. Ioan, şi cu un parastas făcut pentru pomenirea donatoarei şi a ctitoarei capelei aceleia. Răspunsurile la oficierea slujbei au fost date de către corul şcoalei, condus de păr. H. Bărbuleanu, profesorul şcoalei, cari s'au achitat în chip strălucit. Fapta caritabilă şi recunoştinţa şcoalei pentru aceasta, au fost arătate, de către o elevă, printr'un cuvânt bine simţit.
După aceasta, d-ra Directoară a oferit o masă colegială la şcoală, unde au participat tot corpul didactic şi administrativ şi câteva alte persoane, unde d-l profesor Paul Constantinescu a arătat în chip distins cu un accent cald şi duios progresul pe care-l face şcoala aceasta, începând de la origine şi până astăzi, la desăvârşirea căruia contribue, în chip strălucit, şi d-ra Directoară de astăzi, E. Ghimuş, din familie de profesori însemnaţi şi dotată cu calităţi alese, care să ţină faima acestei şcoli cu tradiţie culturală.
S'a relevat şi munca grea şi rodnică din timp de războiu şi înţelepciunea de a menţine o armonie desăvârşită în şcoală, - fapt aşa de greu de îndeplinit şi aşa de folositor pentru progres, cultură, meserie şi educaţie, şi cari se găsesc pe deplin cu şcoala aceasta.
Sărbătorirea a luat sfârşit într'un ritm de tinereţe şi entuziasm, între profesoare şi eleve, cari au lăsat o admirabilă impresie şi o bună amintire. Acestea pot servi ca un frumos exemplu, în viaţa şcolară, unde trebuie să se armonizeze totdeauna maturitatea înţeleaptă cu entuziasmul tineresc în muncă şi în sărbătoare.
/.../ (1 Decembrie 1943) | | |  TURNUL LUI TITINAŞ
Puţini ştiu astăzi, când, cum şi de cine a fost clădit turnul de pe lângă Biserica Sf. Gheorghe, care stă încă cu dârz, cu tot cu năprasnicul cutremur din 1940, care e prefăcut în ruine cea mare parte din aşezările oraşului Bârlad. Nu s poate să treci pe lângă dânsul, fără să te minunezi cum a putut rezista aşa de bine cutremurului !
Acest turn îşi are istoricul lui. Oricine a cercetat "Documentele Bârlădene" ale Episcopului Iacov, a dat şi de acest istoric. Cu toate acestea, timpul n'a fost împiedicat ca să-i acopere din nou valul uitării. A trebuit să se găsească încă un bârlădean, şi anume unul din fiii Episcopului, care să ridice vălul uitării pentru unii şi al neştiinţei pentru alţii, şi aceasta numai dintr'un sentiment mai adânc faţă de Bârlad şi trecutului lui, ca să nu zic dintr'o vădită pasiune, moştenită de la cărturarul părinte.
E vorba de d. Nicolae I. Antonovici, cunoscutul autor al lucrării de o netăgăduită valoare istorică şi geografică: "L'identification d'un affluent inconuu scythique du Danube: Le Tiarantos (Le Bârlad). (15 Ianuarie 1944) | | |  TURNUL LUI TITINAŞ
... care a tipărit de curând o broşură cu privire la turnul dela Sf. Gheorghe, sub titlul: "Ioniţă Titinaş (Părintele Ionichie) ctitor al Turnului de pe lângă Biserica Sf. Gheorghe şi al Bis. Sf. Haralambie şi Mina din Bârlad", broşură care se găseşte acum la toate librăriile din oraş
Cine era Ioniţă Titinaş, moş Ioniţă, cum îi ziceau copiii târgului din vremea aceia ? Era un schimnic, un călugăr, care, acum 90 de ani, trăia în chiliile bisericii Sf. Gheorghe şi a cărui ocupaţiune era grija de a strânge bani, până şi din capitala Moldovei, pentru bisericile şi săracii din Bârlad. Până şi Palatul Domnitorului îi era deschis. Văzând turnul bisericii Golia, în peregrinările lui din Iaşi, şi plăcându-i, şi-a pus în minte să clădească şi la Biserica Sf. Gheorghe unul, asemănător cu cel dela Golia. Pentru a strânge banii trebuitori, a colindat satele şi oraşele Moldovei. După ce-şi umplu punga cu bani, împăcă cu 13000 lei vechi, meşterul Mihai Popoiu, să-i lucreze turnul. Doi ani a durat lucrul, dela 1856-1858, când Ioniţă Titinaş zis şi "Lumânărică" - cum l-a citat prof. Iorga - moare, fără ca turnul să fie terminat.
Iată ce ne spune d. Antonovici, despre moartea neaşteptată a lui Titinaş: "Viaţa lui Titinaş fusese, desigur, un adevărat sbucium pentru a putea aduna, nu numai banii pentru plata lucrului, dar şi acela pentru plata imensului material de: cărămiză, var, lemn, fie, etc şi deaceia a obosit peste măsură de aceste griji, slăbit de ani şi poate bolnav, n'a mai fost în stare să adune şi restul de bani (1530 lei) cu care să fi terminat definitiv lucrările turnului."
Şi spune mai departe d. Antonovici: "El moare totuş cu mulţumirea sufletească că şi-a văzut împlinit visul cu ochii, lăsând bârlădenilor un monument pe care aceştia ar fi trebuit să-l desăvârşească cu mai mult gust în anul 1900 (când i s'a făcut tencuiala pe dinafară N. R.) dându-i-se jos urâtul acoperiş şi complectându-l în aşa fel ca să semene cu turnul Goliei, adică cum îşi pusese în minte ctitorul lui."
Este foarte interesantă încheerea ce o face d. Antonovici şi care sună astfel: "Peste 15 ani - la 8 Octombrie 1958 - se împlineşte un secol dela moartea lui Titinaş, precum şi dela clădirea Turnului, şi s'ar cuveni să nu se uite, cu acel prilej, pomenirea lui cu un fast deosebit. Poate până atunci se va găsi un "al doilea Titinaş" care, împreună cu Primarul Oraşului şi cu preotul parohiei Bisericii Sf. Gheorghe, să adune suma necesară cu care să facă în aşa fel acoperişul clopotniţei, în cât să semene cu Turnul Goliei dela Iaşi".
Ziarul "Vocea Tutovei" îmbrăţişează cu căldură îndemnul d-lui Antonovici şi va da tot sprijinul său celui de "al doilea Titinaş", care va căuta să realizeze întocmai gândul celui dintăi Titinaş.
(15 Ianuarie 1944) | | |  Activitatea Administraţiei Comunei Bârlad dela 1 Aprilie - 31 Decembrie 1943
Acţiuni Culturale
S'a ajutat construirea şî reparaţiile la şcoalele distruse de cutremur din oraş, acordându-se ajutoare băneşti.
Şcoala de Gospodărie Gr. I lei 3.300.000, Liceul de fete Iorgu Radu lei 4.000.000, Liceul Profesional de fete lei 1.500.000, Şc. Tehnică Industrială băeţi lei 200.000, Şcoala Primară Nr. 2 fete şi Grădiniţa Nr. 5 lei 260.000. Total lei 14.260.000.
Acţiuni Religioase
S'a ajutat construcţiile şi reparaţiile bisericilor distruse de cutremur din oraş acordându-se ajutor în bani:
Biserica Sf. Spiridon lei 1.000.000, biserica Sf. Ilie lei 1.500.000, biserica Sf. Mina lei 500.000, biserica Sf. Dumitru 13000000, biserica S-ţii Trei Ierarhi lei 1.000.000, biserica Vovidenia lei 150.000, biserica Sf. Neculai şi Pantelimon lei 200 000, biserica Sf. Neculai şi Teodor lei 400.000, biserica Sf. Ioan lei 200.000, biserica Domneasca lei 300.000, biserica Sf. Neculai Crâng lei 100.000, biserica Sf. Const. şi Elena Simila lei 250.000. Total lei 6.900.000.
Acţiuni Sanitare
Găsindu-se absolut necesar ca populaţia şcolărească a oraşului şi judeţului, atât de numeroasă, să aibă o supraveghere şi îngrijire medicală din cele mai moderne, s'a depus mari stăruinţe şi obţinut dela Ministerul Culturii Naţionale, înfiinţarea unei Policlinice şcolare, iar după felul cum se prezintă este prima pe ţară.
Policlinica este instalată în localul Primăriei şi funcţionează în condiţiuni foarte bune cu următoarele servicii: Dentistică, Boli Interne, chirurgie, boli de nas, gât şi urechi fiind înzestrată cu toate instrumentele, aparatele şi medicamentele necesare, dotaţie care întrece valoarea de 3 500.000 lei.
Policlinica este deservită zilnic de un corp medical plătit de Ministerul Culturii Naţionale.
Se are promisiunea D-lui Dr. Simion şi D-nei Dr. Şeicaru că va înfiinţa neîntâziat şi o secţie de raze X, ultra scurte şi ultra violete.
Până aszăti s'au dat consultaţii pentru destistică 1010, boli interne 2291, chirurgie, pansamente 469, nas, gât şi urechi 56, ochi 76.
Acţiuni Agricole
Înfăptuiri la islazul Obştei Tg. Bârlad.
S'a executat următoarele lucrări:
56 Ha. s'au semănat cu borceag-furaj, şi recoltat în dijmă cu locuitorii din oraşul Bârlad, din 1/5 părţi, 2 părţi ia dijmaşul şi trei părţi Primăria Oraşului Bârlad. S'a produs de pe această suprafaţă 799.120 kgr. furaj evaluat la preţul oficial de 9 lei kgr. valorând suma totală de lei 712.080.
25 Ha. s'au semănat cu lucernă şi s'a recoltat, dându-se în dijmă, jumătate pe care o ia dijmaşul şi jumătate se cuvine Primăriei. A produs cantitatea de 17.640 kgr. furaj-lucernă, evaluându-se la suma de lei 9 preţ oficial, în total valoarea furajului costă suma de lei 158.760.
20 Ha. semănate cu plante furajere-păring s'a recoltat în dijmă din care două părţi dijmaşul şi trei părţi Primăria, producându-se cantitatea 46.200 kgr. cu preţ de lei 9, preţ oficial totalul furajului se evaluează la suma de lei 415.800. Total 1.286.464.
30 Ha. mai există pe islaz plantat perdele cu pueţi de salcâmi suprafaţa de 30 hectare. 1 Ha. pepinieră plopi canada.
12 Ha. pepinieră forestieră cu 6.000.000 pueţi salcâmi produşi de serviciul silvic Bârlad, pentru interesele oraşului Bârlad şi comunele din Judeţul Tutova.
În toamna acestui an 1943, s'a arat cu tractoarele Fermei Zorleni suprafaţa de 146 Ha. din care se va semăna 75 Ha. cu lucernă socotit a 30 kgr. la un hectar, fiind necesar 2210 kgr. sămânţă lucernă şi restul de 71 de Ha. se va planta cu pueţi salcâmi pentru perdele.
Tot în toamna anului 1943, s'a plantat cu pueţi salcâmi de către Ocolul Silvic Bârlad, suprafaţa de 35 Hectare, socotit a 6600 pueţi salcâm pe hectar, plantându-se în total 2.310.000 pueţi salcâmi.
Acţiuni Edilitare
I. Lucrări terminate
1. Reparaţii pavaj şi trotuare Str. L. Catargiu valoarea după deviz 65.000 valoarea după situaţie 34.658
2. Refacere pavaj pe Str. Comşa-Belloescu 830.000-830.000
3. Despotmolirea Str. Cpt. Rizea pe 100 m. l. 88.000-86.724
4. Refacere pavaj pe Str. Brătianu-Duca 430.000-430.000
5. Material cherestea pentru borduri 15.408-15.408
6. Executarea a 855 m. l. borduri 153.900-144.666
7. Procurarea a 200 vag. piatră bolovani 2.000.000-1.717.991
8. Refacerea pavaj pe Str. pr. Ghinae 175.000-175.000
9. Reparaţie acoperiş şcoala Nr. 2 fete 144.000-134-247
10. Reparaţie platforme poduri: Pescăriei, Trei Ierarhi, Gavăt, Rahău 35.372-35.372
11. Refacere podeţ Str. Decebal 15.742-15.742
12. Reparaţiei poduri de pe Str. Pr. Maria, I. Popescu şi Căpitan Leonida Nicolau 38.000-25.195
13. Lucrări de terminare încăperei băei Azil Simila 52.000-52.000
14. Reparaţia împrejmuirei şi porţii dela grădina publică 90.000-90.000
15. Construicţia unei împrejmuiri, răsaduri 17.000-17.000
16. Reparaţie acoperiş prăvălii măcelărie 50.000-48.616
17. Reparaţie acoperiş prăvălii pescărie 77.000-75.111
18. Construcţia unui bordei post de pândă 20.000-19.794
19. Reparaţia împrejmuirei cu sârmă ghimpată şi un podeţ la Azil Simila 8.500-8.500
20. Înfundarea cu cutii umplute cu nisip a golurilor de ferestre, executarea unui perete şi 2 uşi la subsol Cerc Militar partea sud 6.284-6.284
21. Mărirea grajdului comunal şi amenajarea unei încăperi pentru grajdul trăsurilor 50.000-50.000
22. Construcţia unui coşer la Azilul Simila 78.000-78.000
23. Reparaţia şcoalei Nr. 4 de fete 1.100.000-985.066
24. Scoaterea apei şi umplerea cu pământ argilos a prăvăliilor de pescărie din Piaţa Sf. Ilie 300.000-283.488
25. Desfiinţarea bazinului şi gasnalei closet Piaţa Sf. Ilie 43.000-17.192
26. Executat 20.000 plăci pt. trotuare 600.000-600.000
27. Mutarea Sirenei din biuroul M. O. N. T. în camera telefonului 17.000-17.000
28. Plantaţia dela Azilul Simila, costul a 300 pomi fructiferi, executarea a 300 gropi, costul a 6200 Kgr. lemne pentru împrejmuire şi tutori şi plata oamenilor cari au lucrat la gard. În total lei 73.812.
II. Lucrări în curs
1. Refacerea pavajului pe Str. N. Gregoriade, Valoarea după deviz 1.300.000 Valoarea după situaţie 558.638
2. Refacerea cu piatră bolovani a Str. Căpitan Rizea 1.700.000-845.200
3. Refacerea pavaj pe Str. Cpt. Teohari 450.000-280.000
4. Reparaţie imobil şcoala Nr. 2 fete 260.000-75.451
5. Executarea pod canal 2.500.000-850.200
6. Reparaţia şi construcţia de noi încăperi la Casa Naţională 1.200.000 proect la aprob.
7. Reparaţia clădirei Casei Naţionale 250.000
8. Construcţia Secţiei Pompieri 12.000.000-3.996.905
9. Reparaţia clădirei şi facerea unui beciu de zid la Azilul Simila 350.000-100.000
10. Lucrări necesare de executat la podul Palatului Comunal, apărare pasivă 42.000-20.000
11. Consolidarea punţii din Str. Codrescu 40.000-6.000
12. Refacere trotuare Str. Regală 1.900.000-994.685
/.../ (15 Ianuarie 1944) | | |  INFORMAŢIUNI
D-l prof. G. A. Cuza la Bârlad
Duminică 23 Ianuarie a. c. orele 4 p. m., d-l prof. G. A. Cuza va vorbi bârlădenilor în sala Teatrului "Al. Vlahuţă", despre: "Naţionalismul în poezia lui Mihail Eminescu".
Credem că nu va lipsi nimeni dela această manifestare culturală ce iese din comun.
Biletele la Cofetăria "Spiratos" str. Regele Carol Nr. 206 Bârlad.
Înfiinţarea unei muzeu la Bârlad
În ziua de 16 Decembrie a.c. Domnul Colonel I. C. Zănescu Prefectul judeţului Tutova, a convocat la sediul Prefecturei mai mulţi intelectuali în frunte cu d-l Profesor Calmuschi pentru a se hotărâ înfinţarea unui muzeu al judeţului Tutova, care să funcţioneze în localul Casei Naţionale din Bârlad.
Domnul Profesor Calmuschi a primit cu multă bucurie să fie directorul acestui muzeu donând chiar muzeul d-sale din com. Avrămeşti Jud. Tutova.
Domnul Primar al oraşului are destinată suma de lei 1.000.000 pentru mărirea sălei dela Casa Naţională unde va putea să funcţioneze şi muzeul.
Până la amenajarea sălei dela Casa Naţională Domnul Prefect a hotărât ca obiectele să fie adunate şi aranjate la Prefectura Judeţului.
La această consfătuire a mai luat parte şi domnii: Profesor C. Moroşanu, Profesor Constantinescu, C. Sandu Inspector Şcolar, Preot H. Bârbuleanu şi C. Popa.
/.../ (15 Ianuarie 1944) | | |
| An, lună, zi | PDF | JPG | | | 1906 | | | 1906, Octombrie, 15 | PDF |     |
p1: Un partid nou, un program necesar / Universitatea şi profesorii
p2: Prin noi înşi-ne / Portul naţional / Documentele Bisericei Vovidenia din Bârlad II
p3: Cronica Săptămânei / Informaţiuni / Observări critice asupra volumului de "Literatură populară" a lui Eminescu cum şi asupra editărei lui | | | 1906, Octombrie, 22 | PDF |     |
p1: După un an jubiliar / Presa românească ?! "Adevărul" şi manoperile lui
p2: Generaţiile noastre şi viitorul* VIII / Hoţie ziua în amiaza mare / Documentele bisericii Vovidenia din Bârlad III
p3: Cronica Săptămânei / Informaţiuni / Observări critice asupra volumului "Literarura Populară" a lui Eminescu cum şi asupra editărei lui | | | 1906, Octombrie, 29 | PDF |     |
p1: Între inimi / Amintiri dureroase / Generaţiile noastre şi viitorul* VIII
p2: Documentele Bisericei Vovidenia din Bârlad IV / Cronica Săptămânei
p3: Informaţiuni / Augenda | | | 1906, Noiembrie, 12 | PDF |     |
p1: Patriotizm şi politicianizm / Presa Românească în trecut III
p2: Generaţiile noastre şi viitorul IX / Să ne strângem rândurile / Observări critice asupra editărei dramei "Bogdan-Dragoş" a lui Eminescu
p3: Documentele Bisericei Vovidenia din Bârlad VI / Informaţiuni | | | 1906, Decembrie, 03 | PDF |     |
p1: Să luăm aminte / Educaţia naţională a tinerimei / Arenzile mari
p2: Generaţiile noastre şi viitorul X / Observări critice asupra fragmentului dramatic "Bogdan-Dragoş" a lui Eminescu
p3: Documentele Bisericei Vovidenia din Bârlad IX / Depunerea Jurământului / Informaţiuni / Bibliografii | | | 1906, Decembrie, 10 | PDF |     |
p1: Împropietărirea ţăranilor / Antisemitizmul nostru
p2: Generaţiile noastre şi Viitorul X / Documentele Bisericei Vovidenia din Bârlad X / Frigarea în politică / Observări critice asupra fragmentului dramatic "Bogdan-Dragoş" a lui Eminescu
p3: Cronica Săptămânei / Informaţiuni / Bibliografii | | | 1906, Decembrie, 17 | PDF |     |
p1: Împroprietărirea ţăranilor / Manifestaţia antisemită din Craiova
p2: Generaţiile noastre şi Viitorul XI / Observări critice asupra fragmentului dramatic "Bogdan-Dragoş" a lui Eminescu
p3: Documentele Bisericei Vovidenia din Bârlad XI / Cronica Săptămânei / Informaţiuni / Societatea Studenţilor Tutoveni | | | 1906, Decembrie, 31 | PDF |     |
p1: O lămurire / Infamiile jidovilor. Cazul Rappaport. Violarea a 14 fete ale ţăranilor. Arendarea justiţiei şi administraţiei ţărei de către Dinastia Fischereştilor
p2: Anul nou ! / Generaţiile noastre şi Viitorul XI
p3: Constatări Triste / O rugăminte / Sărbătorirea D-lui N.Iorga
p4: Documentele Bisericei Vovidenia din Bârlad XIII / Cronica Săptămânei / Informaţiuni / Observări critice asupra fragmentului dramatic "Bogdan-Dragoş" a lui Eminescu | | | 1907 | | | 1907, Ianuarie, 14 | PDF |     |
p1: Oraşe de provincie (N.Iorga) / Pentru cei tineri / Domnul N.Iorga la Congreul învăţătoresc din Focşani
p2: Trezirea conştiinţei naţionale / Cu prilejul celui de-al III Congres al învăţătorilor / Partidul ţărănesc
p3: Documentele Bisericei Vovidenia din Bârlad XIV / Întâmplările săptămânei de la românii de pretutindeni | | | 1907, Ianuarie, 21 | PDF |     |
p1: Momente solemne / Fabrica de Români. Scandalul cu împământenirile jidovilor / Să ne unim, Români !
p2: Manifestaţia de Miercuri a elevilor liceului Codreanu din localitate. Causa provocărei manifestaţiei - Hotărârea elevilor liceului - Manifestaţia / Tocmelele Agricole
p3: Documentele Bisericei Vovidenia din Bârlad XV / Întâmplările Săptămânei / Câteva observări asupra editărei romanului GENIU PUSTIU al lui Eminescu | | | 1907, Ianuarie, 28 | PDF |     |
p1: Legea şi monştrii / Elevii şi profesorii / Tocmelele Agricole
p2: Când se va deschide Biblioteca Populară în Bârlad ? / O reflecţie / Documentele Bisericei Vovidenia din Bârlad XVI
p3: O adunare populară / Întâmplările Săptămânei / Câteva observări asupra editărei romanului GENIU PUSTIU al lui Eminescu | | | 1908 | | | 1908, Aprilie, 06 | PDF |     |
p1: Martirii politici / Scoaterea jidanilor din Armată / O carte bună de învăţat: Istoria Lumii
p2: Muncă... / Nimic dela jidani ! / Limba şi literaruta străbună
p3: Plaga arendaşilor străini / Cum luptă jîdanii / Documentele Satului Cetăţuea de lângă oraşul Bârlad III / Săptămâna | | | 1908, Aprilie, 13 | PDF |     |
p1: Învierea Domnului / O îndrumare / Ridicarea oraşelor pe terenul cultural / Partidele politice
p2: Latifundiile şi progresul economic / Sărbătoare frăţească / Limba şi cultura străbună
p3: Documentele Satului Cetăţuea de lângă oraşul Bârlad IV / Presa română / Săptămâna | | | 1908, Aprilie, 20 | PDF |     |
p1: Jandarmii rurali / Vizita fraţilor bucovineni / Ministerul Instrucţiunei şi Comerţului
p2: O ruşine naţioanlă / Cărţi pentru popor / Documentele Satului Cetăţuea de lângă oraşul Bârlad V / Limba şi cultura străbună
p3: Presa Română / Săptămâna | | | 1908, Mai, 04 | PDF |     |
p1: Reforma cea mare / În chestia ţărănească: Jîdanii la sate / Mihail Kogălniceanu şi chestia evreească / Iniţiativa privată
p2: Chemarea şcoalei / Note şi impresii: Muzee judeţene / Din Focşani: Pentruo o "Bilbiotecă Publică" / Cugetări / Documentele Satului Cetăţuea de lângă oraşul Bârlad VII / Cuvântarea D-lui Pentru Rîşcanu la sosirea Bucovinenilor la Iaşi
p3: Presa Română / Săptămâna | | | 1908, Mai, 18 | PDF |     |
p1: Activitatea de astăzi / Educaţia poporului / Triumful Takismului
p2: Vânzătorii de neam / Ce învaţă talmudul pe jâdani / Contra ziariştilor Români
p3: Documentele Satului Cetăţuea de lângă oraşul Bârlad IX / Săptămâna | | | 1908, Mai, 25 | PDF |     |
p1: Domnia desfrâului II. Literatura primejdioasă / Expulzarea străinilor de la sate / Morala, Dreptul şi Naţionalitatea
p2: O nouă sectă jidovească / Congresul de Istorie din Galaţi / Note şi impresii: Excursiuni / Neomeniile Maghiarelor / Documentele părţei de moşie din locul târgului Bârladului făcută danie lui Ion Paladie vel visternic de Mihai Vodă Racoviţă
p3: Presa română / Săptămâna | | | 1908, Iunie, 22 | PDF |     |
p1: Ce este naţionalismul ?
p2: Bârfelile "Alianţei universale jidăneşti" / Slujba religioasă şi transportarea osemintelor lui Neculai R. Codreanu / Despre ţărănime şi nevoile ei
p3: Săptămâna | | | 1941 | | | 1941, August, 15 | PDF |     |
p1: Porunca vremii / Cele două diademe / Cetatea sufletului
p2: "Ţiganca" / Un cal / O aniversare scumpă / Jurământ şi avânteni
p3: Pagina căminelor culturale
p4: Vieaţa Bârladului de acum 50 de ani / Informaţiuni | | | 1941, Septembrie, 01 | PDF |     |
p1: Nu-i bine ! / Apel pentru Împrumutul Reîntregirii / Rob şi Stăpân / Cultura şi apostolat
p2: Cămara sufletului: Biruieşte răul cu binele!... / Apel către Codrenişti / Virtuţile necesare astăzi / Închinare Eroilor desrobitori
p3: Pagina căminelor culturale
p4: Vieaţa Bârladului de acum 50 de ani / Informaţiuni | | | 1941, Octombrie, 01 | PDF |     |
p1: Sfânta minte / Grija cea mare / Bârfitorii / Mărturisiri şi nelămuriri
p2: Şcoala şi războiul / Misionarism / Bismark şi pădurea / Iudaica
p3: Constatări şi nădejdi de îndreptarea stărei în care se găsesc satele noastre / Piedici în calea propăşirii
p4: Deschiderea şcolilor / Deschiderea cursurilor la liceul industrial de fete "N. R. Codreanu" / Apel | | | 1941, Octombrie, 15 | PDF |     |
p1: Preţul pământului / A doua ofensivă / Mai multă omenie ! / Scumpetea
p2: "Cămara sufletutului" - "Învaţă pe tânăr calea pe care trebue s'o urmeze" / Pe cine găzduim / Suflete îndurerate / Dascalii mei dela Barlad
p3: Pagina căminelor culturale / Piedici în calea propăşirii / Colţul eroic: Cuvânt la comemorarea morţei Generalului Von Schobert şi a Generalului de Divizie Alex. Ioaniţiu
p4: Vieaţa Bârladului de acum 50 de ani / Cărţi şi reviste / Informaţiuni | | | 1941, Noiembrie, 15 | PDF |     |
p1: Gânduri şi glasuri mari / Aniversarea d-lui prof. A. C. Cuza / Biserica Naţională / Odesa
p2: Ţara s'a rostit / S'au înmulţit chiorii şi orbii / Plantaţi grabnic toate terenurile degradate
p3: Pagina căminelor culturale / Piedici în calea propăşirii / Colţul eroic - Comşa Victor
p4: Vieaţa Bârladului de acum 50 de ani / Tot gânduri pline de nădejde / Cărţi şi reviste / Informaţiuni | | | 1941, Decembrie, 15 | PDF |     |
p1: Gânduri de Crăciun / Puterile idealului / Noua Europă / Crăciunul destinelor noastre
p2: Cuvântare ţinută la 1 Decembrie 1941 - "Ziua Unirii" la Liceul de Fete "Iorgu Radu" Bârlad (fragment)
p3: Disciplina în şcoală, baza unei naţiuni de granit / Sfaturi / Piedici în calea propăşirii / Înfăptuiri alea Căminelor Culturale din judeţul Tutova
p4: Vieaţa Bârladului de acum 50 de ani / Cum se strică o prietenie (poveste) / Informaţiuni | | | 1942 | | | 1942, Ianuarie, 01 | PDF |     |
p1: Gânduri de Anul Nou / În prag de an nou / După merit / Omisiuni primejdioase
p2: Cămara sufletului: Nu aruncaţi totul asupra noastră / Balada soldatului din Roşiori / Colţul eroilor: Maiorul Filimon Gheorghe / Societatea "Stroe Beloescu" - Cum a luat fiinţă
p3: Stroe Beloescu / Cuvântarea ţinută de d-l Profesor Paul Constantinescu la întâmpinarea d-nei Alex. Cantacuzino
p4: Scrisoare de Anul Nou / Informaţiuni | | | 1942, Februarie, 01 | PDF |     |
p1: Grija de tineret / Celor bravi / Zi de bucurie duhovnicească / Cântarul valorilor sociale
p2: Cămara sufletului - În paza Domnului / Faptă lăudabilă / Figuri Bârlădene - D. Mohor / Cuvântare ţinută de către d l Iancu Mihăilescu, primarul oraşului Bârlad, cu ocazia deschiderii şcoalei de Pretori, la 24 Ianuarie, în satul Griviţa, de faţă fiind d-l Insp. G-ral Administrativ C. Ifrim şi d-l Colonel I. Zănescu, prefectul judeţului Tutova
p3: Pagina Căminelor Culturale / O mare manifestaţie culturală: Adunarea Generală a Căminului Cultural Judeţean / Piedici în calea propăşirii
p4: Ştiri şi Fapte / Informaţiuni / Cărţi şi reviste - "Pe marginea poemului Sultan Mourad a lui Victor Hugo" | | | 1942, Februarie, 15 | PDF |     |
p1: Căminele Culturale / Tot despre educaţia tineretului / "Zâmbetul muncii" / Revoluţii
p2: Cămara Sufletului - "Supuneţi-vă stăpânirilor celor mai înalte" ... / Pentru ce citim romane / Scriitorul Ioan Ciocârlan
p3: O dorinţă / Profesorul Vasile Triandaf / Piedici în calea propăşirii / Vizita P. S. Episcop Grigorie al Huşilor la Bârlad
p4: Vieaţa Bârladului de acum 50 de ani / Informaţiuni / Colţul şcolarului: "Iubim" | | | 1942, Martie, 15 | PDF |     |
p1: Biserica şi tineretul / Spre noua organizare a statului / Arta în răsboi / A învăţa şi a şti
p2: Cuvântarea ţinută de către d-l C. Th. Moroşanu, la înmormântarea prof. D. I. Ghimuş, ce a avut loc în ziua de 27 Februarie a. c. / Un doliu al corpului didactic din Bârlad
p3: Înfâptuiri / O Sărbătoare plugărească / Din sufletul Lt. Erou V. Comşa
p4: Ştiri şi fapte / Eleve premiate de Soc. Ortodoxă / Cărţi şi reviste: O viaţă de muncă / Informaţii | | | 1942, Aprilie, 01 | PDF |     |
p1: Gânduri de Învierea Domnului / Svon de primăvară / La o expoziţie / Judecătorul din nou
p2: Cămara sufletului: Temelii din viaţă / Frumosul în literatură / Răspuns d-lui P. Şeicaru
p3: Cea mai mare jertfă a naţiei / Din sufletul Lt. Erou V. Comşa
p4: Dela Căminul Cultural "Al. Vlahuţă" / Informaţiuni | | | 1942, Aprilie, 15 | PDF |     |
p1: Între preoţi şi învătători / Ne chiamă pământul ! / Ceva despre cooperaţie
p2: Datoria momentului: Egalitate de sacrificii / Poetul George Pallady
p3: Eroul Buţă Constantin / Căminele Culturale
p4: Un festival artistic / Închiderea cursurilor şcoalei superioare ţărăneşti / Cărţi şi reviste / Informaţiuni | | | 1942, Iunie, 01 | PDF |     |
p1: A cui trebuie să fie munca noastră ? / Începem un nou an / Tiparniţa noastră
p2: O răsbunare / O lucrare literară a profesorului V. Triandaf
p3: Familia, Şcoala şi Societatea în pregătirea viitorului Ţării şi Neamului
p4: Sărbătorirea patronului Spitalului "Bârlad şi Elena Beldiman" / Informaţiuni | | | 1942, Iunie, 15 | PDF |     |
p1: Disciplina muncii / Cu toţii la fapte ! / Piatra din ogor / Răsplata preoţilor
p2: Păstorul Tutovei, revistă lunară a Asociaţiei Preoţilor din Jud. Tutova
p3: Familia, Şcoala şi Societatea în pregătirea viitorului Ţării şi Neamului
p4: Culturale / Informaţiuni / Şezătoarea grădiniţii de copii "Z. Crăescu" a filialei Soc. Ortodoxă a Femeilor Române | | | 1942, Iulie, 01 | PDF |     |
p1: Pe locul copilăriei poetului Al. Vlahuţă / Există o criză ? / O comemorare: V. Pârvan / Cea din urmă evanghelie
p2: Zoe Tutoveanu / Conştiinţa !
p3: Cum a învăţat carte moş Gheorghe Taşcă din Bălăbăneşti
p4: Tablou / Informaţiuni | | | 1942, August, 01 | PDF |     |
p1: Bunătatea oamenilor / În marginea unui "bun rămas" / Spre civilizaţie şi consolidare naţională / Însemnări
p2: Pământul străbun
p3: Rezultatele cursurilor ţărăneşti / Inspecţiile D-lui Colonel Ioan C. Zărnescu
p4: Ştiri diverse / Informaţiuni | | | 1942, Septembrie, 01 | PDF |     |
p1: Vitalitate poporului nostru / Porţile şcolilor se redeschid / Însemnări / Două scrisori
p2: "Sămănătorii de ruine şi de pustiu" / Cercetări duhovniceşti
p3: Cântece şi jocuri / La moarte lui Lascar Tărăbuţă
p4: Ştiri diverse / Informaţiuni | | | 1942, Septembrie, 15 | PDF |     |
p1: Vrednicia celor de acasă / Românizare / Biserica din Cârţibaşi / Însemnări
p2: "Sămănătorii de ruine şi de pustiu" / Cum se putem apăra împotriva bombardamentelor aeriene / Profesorii mei de limba română: D. Ghimuş, Paul Constantinescu, Leon Revent, Al. Balaban / Cercetări Duhovniceşti
p3: Pagina căminelor: Căminele Culturale din judeţul Tutova, în slujba răsboiului sfânt / Tot ochelarii de soare
p4: Ştiri diverse / Informaţiuni / Însemnări | | | 1942, Octombrie, 01 | PDF |     |
p1: Statornicia în viaţă / Românizare / Eroul Naţional: Locotentul Victor Comşa / Însemnări
p2: "Sămănătorii de ruine şi de pustiu" / Maria Manoilescu-Condrea / Crâmpeie din viaţa mea artistică
p3: Pagina căminelor: O importantă adunare
p4: Ştiri diverse / Informaţiuni | | | 1942, Octombrie, 18 | PDF |     |
p1: Sărbătorim pe poetul G.Tutoveanu ! / Gheorghe Tutoveanu şi Bârladul / Chemarea poetului G.Tutoveanu (I.C.Antonovici)
p2: Omagiu maestrului G.Tutoveanu / G.Tutoveanu şi poezia inedită (I.C.Antonovici)
p3: Scriitorul de astăzi (Marieta L.Creangă) / Moartea pentru un scriitor (N.Iorga)
p4: Ştiri diverse / Informaţiuni | | | 1942, Noiembrie, 01 | PDF |     |
p1: Mai sunt şi oameni ai binelui / Cartea la Români: Nevoia de a şti şi a cunoaşte / Însemnări
p2: "Sămănătorii de ruine şi de pustiu" / Căminele Culturale în slujba războiului sfânt / O adâncă reculegere
p3: Sărbătorirea prof. Const. Moroşanu / Conferinţe Administrative
p4: Ştiri Diverse / Informaţiuni | | | 1942, Decembrie, 01 | PDF |     |
p1: Nicolae Iorga (la doi ani dela moartea sa) / Preoţii şi cooperaţia / Naţionalismul creator în literatură
p2: Cămara sufletului: Un glas de sus / "Sămănătorii de ruine şi de pustiu" / Prin Bârlad, oraşul regăsirilor mele / Îngrijirea vitelor iarna
p3: Pericolul păşunatului în păduri
p4: Ştiri diverse / Informaţiuni | | | 1943 | | | 1943, Ianuarie, 01 | PDF |     |
p1: An nou / Cooperaţia în marş / Învăţăminte din trecut
p2: "Alunecăm"... / Generalul Vasile Atanasiu / "Icoana din chiler", povestiri de Leliţa Catrina (Ecat. Şt. Manole)
p3: Păstraţi şi îngrijiţi Telefoanele şi liniiile Telefonice ! / Dela Căminul Cultural Epureni
p4: Ştiri diverse / Informaţiuni | | | 1943, Ianuarie, 15 | PDF |     |
p1: Hotărârea dela Bârlad / Între credinţă şi fanatism / O iniţiativă imperioasă
p2: "Alunecăm"... / Icoanele Bârladului / Gânduri de noul an
p3: Comunicatul Consiliului de Miniştri Nr. 13645 CC 942
p4: Ştiri diverse / Informaţiuni | | | 1943, Martie, 15 | PDF |     |
p1: Muncă în tăcere / Cum se dărâmă un râu / Spre slava Moldovei, un gând curat pentru răsplătirea eroilor / Un mare administrator: Vasile Lascăr
p2: "Alunecăm"... / Preotul Ilarion Dodu
p3: Monografia Comunei Bogdana Jud. Tutova (extrase) / Noua calificare a Meseriaşilor
p4: Ştiri diverse / Informaţiuni | | | 1943, Aprilie, 01 | PDF |     |
p1: Dăscălimea, nădejdea neamului / Cât mai mult suflet / Organizarea vieţii medicale / Cuza Vodă s'a născut în Huşi
p2: Ciocârlie / "Alunecăm"... / Omagiu / Monografia Comunei Bogdana Jud. Tutova (extrase)
p3: Inspecţiile D-lui Prefect în judeţ
p4: Ştiri diverse / Informaţiuni | | | 1943, Mai, 15 | PDF |     |
p1: Spitirul lui N. Iorga lucrează / Şi Preoţii... / Poliţia în şcoală / O domnie care s'a prăbuşit
p2: Lui G. Tutoveanu / Ardelenii / Camuflagii / Monografia Comunei Bogdana Jud. Tutova
p3: Sărbătorirea poetului Tutoveanu / Adunarea muncitorimii din oraşul Bârlad / Conferinţa D-lui Pamfil Şeicaru
p4: Ştiri diverse / Informaţiuni | | | 1943, Iunie, 01 | PDF |     |
p1: Un alt popas / Românizarea vieţii noastre economice / O zi de pioasă pomenire
p2: 10 Mai / Dobrogea sub Iustinian
p3: Pe urmele Sfinţilor / Conferinţa D-lui Al. Lascarov-Moldoveanu / Ziua mamei
p4: Ştiri diverse / Informaţiuni | | | 1943, Iulie, 01 | PDF |     |
p1: La doi ani / Am mai văzut / Prezenţa noastră pe Cuban
p2: Invidia / Rolul expoziţiilor solare / Cultură şi tehnică
p3: Jertfea căpitanilor
p4: Ştiri diverse / Informaţiuni | | | 1943, Iulie, 15 | PDF |     |
p1: În grija Ţării / Se munceşte cu adevărat / O bucurie / Imn dărniciei pământului
p2: Cei doi tovarăşi / Un poet bârlădean premiat: G. Ursu / O despărţirea duioasă / Mănăstirea Floreşti
p3: Sărbătorirea Col. Ionel Hristea / În amintirea Preotului Gh. Moisei
p4: Ştiri diverse / Informaţiuni | | | 1943, August, 01 | PDF |     |
p1: Muzee şi biblioteci / Regele Ferdinand, Regina Maria şi Armata / Un răspuns / Din tainele vieţii
p2: Hungarica / Închinare / Târgul de fete de pe muntele Găina / Testamentul lui Petru cel Mare
p3: Dela Căminele Culturale: Activitatea farmaciei din Perieni-Tutova
p4: Ştiri diverse / Informaţiuni | | | 1943, August, 15 | PDF |     |
p1: Ce ne aşteaptă / Unde-i ? / Războiul libertăţii
p2: Cămara sufletului: Trăirea în Dumnezeu / Hungarica / Portret / O solie dulce din Bârlad / Vizitele Canonice ale P. S. Episcop Grigorie al Huşilor în nordul Judeţului Tutova
p3: Grija pentru orfanii de războiu / Nicu Petrea
p4: Ştiri diverse / Informaţiuni | | | 1943, Noiembrie, 01 | PDF |     |
p1: Cum păcătuim, Doamne ! / Doua concepţii... două credinţe / Înţelepciunea din minte / Purtarea de grijă divină în istorie
p2: Înălţătoare sărbătoare culturală / Gestul frumos al unui sătean vasluian / Din liceu: Amintiri
p3: La moartea Lucreţiei P. Stan / Instrucţiuni pentru protecţia contra atacurilor aeriene inamice
p4: Ştiri diverse / Construirea şanţurilor adăpost / Informaţiuni | | | 1943, Decembrie, 01 | PDF |     |
p1: Evanghelia tinerimei / Alarmiştii / Gânduri (spovedanii) / Când vedem multe drumuri...
p2: Să ne'nfrânăm / Visul lui Andrei
p3: Din lumea satelor / Sfaturi / Comemorarea lui Cincinat Pavelescu la Bârlad
p4: Ştiri diverse / Informaţiuni | | | 1944 | | | 1944, Ianuarie, 15 | PDF |     |
p1: Ioam Simionescu / Să ne păstrăm căldura sufletească ! / Turnul lui Titinaş
p2: In memoriam / Mărturisire
p3: Activitatea Administraţiei Comunei Bârlad
p4: Ştiri diverse / Informaţiuni |
|
|
