Est News Cel mai citit ziar din Vaslui
Deși au trecut 32 de ani de când se sărbătoresc Zilele Culturale ale Bârladului, organizatorul principal, Primăria Bârlad, constată că mai sunt multe lucruri de pus la punct și că trebuie să renunțe la unele metehne moștenite de-a lungul anilor. Este greu, dar ca o sărbătoare a bârlădenilor, ce este, trebuie să împace toate gusturile și să formeze altele, noi.
Chiar dacă Primăria a constatat că ediția din acest an a fost mai reușită decât cea din anul anterior, nu neagă că au fost și lucruri care nu trebuie să se mai repete. O primă nemulțumire a bârlădenilor a fost legată de programul Zilelor Culturale ale Bârladului, care nu a coincis cu cel stabilit inițial, prezentat pe afișe și pliantele împărțite. Încă din prima zi, programul a început să sufere modificări întrucât unele instituții și asociații au dorit în ultimul moment să participe la sărbătoarea bârlădenilor. S-a ajuns astfel la o decalare a orelor și chiar la desfășurarea mai multor activități la aceeași oră.
O altă nemulțumire semnalată de participanții la activități, a fost cea legată de durata acestora. Nu ar fi rău de luat în calcul că timpurile s-au schimbat, că oamenii nu mai sunt cei de acum 20-30 de ani, că este un public tânăr și foarte tânăr, al cărui interes nu poate fi ținut treaz la activități interminabile, cu subiecte neatractive.
Roxana Miron Feraru, viceprimarul Bârladului, a declarat reporterului Est News că, la anul, va încerca să aducă îmbunătățiri în acest sens. „Am asistat la aproape toate activitățile acestei ediții ale Zilelor Culturale ale Bârladului. Cu tot respectul pe care îl port personalităților bârlădene care se implică de zeci de ani în organizarea de activități, cred că este cazul să umblăm puțin la durata activităților. În cazul simpozioanelor care se adresează publicului larg, vom stabili o durată de desfășurare de maximum o oră și jumătate, iar în cazul sesiunilor de comunicări științifice care, de regulă, sunt acțiuni dedicate profesioniștilor, celor de specialitate, durata lor să fie ceva mai mare.”, a precizat Roxana Miron Feraru.
Viceprimarul Bârladului, care s-a ocupat îndeaproape de sărbătoarea bârlădenilor, a precizat că pe viitor se va pune accent nu doar pe cantitate ci și pe calitate. Roxana Feraru spune că renunțarea, anul acesta, la teatrul de revistă în favoarea muzicii clasice a fost un plus pe care bârlădenii l-au salutat, la fel ca și „Noaptea muzeelor”, prima ediție a festivalului „Tradiții și obiceiuri din zona Bârladului” sau simpozionul „Interculturalitatea și interdisciplinaritatea – teme primordiale ale educației”, organizat de Liceul Tehnologic ”Petru Rareș”.
Despre premiera teatrală – un spectacol nereușit pentru care spectatorii au plătit
Municipalitatea, ca organizator de bază al Zilelor Culturale ale Bârladului, va trebui să aibă, pe viitor, mai multă grijă de bârlădeanul de rând,
care vrea să se bucure în egală măsură de activități, de manifestări, ca și alți concitadini ai săi.
Incontestabil, bârlădenii au putut avea acces gratuit în instituții și la spectacole, cu o singura excepție – Teatrul ”Victor Ion Popa”. Deși premiera „Grădinile meseriașe cu copii și câini” a fost inclusă în programul sărbătorii bârlădene, doar câteva zeci de bârlădeni au intrat gratuit, pe bază de invitație, restul fiind nevoiți să își cumpere bilet, creându-se astfel o discriminare între spectatori. Decizia teatrului de a participa în cadrul Zilelor Culturale ale Bârladului cu un spectacol nou e departe de a fi fost cea mai înțeleaptă. Actorii nu au avut timpul necesar pentru repetiții, lucru care s-a văzut în seara premierei. Deși strădaniile fiecărui actor în parte sunt demne de laudă, per ansamblu piesa nu s-a închegat, lucru observat atât de către spectatorii fideli cât și de cei mai puțin avizați.
Textul destul de greoi al piesei și rolurile destul de solicitante ar fi necesitat poate o perioadă mai mare de repetiții și, dacă premiera ar fi fost scoasă peste două săptămâni, altul ar fi fost ecoul. Dacă mai punem la socoteală și pana de curent înregistrată la începutul spectacolului (teatrul 
neavând generator), putem spune ca teatrul bârlădean chiar a avut ghinion.
Pentru unii mumă, pentru alții ciumă
De asemenea, ar fi de dorit ca bugetul alocat acestei sărbători să fie împărțit cât mai echitabil organizatorilor de activități, proporțional cu amploarea evenimentului. Poate că nu ar fi rău ca la anul Primăria să-și îndrepte ochii și către Galeria de Artă „N.N Tonitza”, care a fost neglijată ani la rând de Zilele Culturale ale Bârladului, Fundația Culturală „Dr. Constantin Teodorescu” fiind cea care a suportat toate cheltuielile aferente activităților desfășurate. Și poate că s-ar impune ca măcar după șase ani de la trecerea în eternitate a doctorului Constantin Teodorescu, cel care pentru câteva decenii a fost catalizatorul activităților culturale din Bârlad, Primăria să publice o carte despre personalitatea și contribuția acestuia la viața urbei. (Mihaela NICULESCU)
