Un ofiter sovietic care, in plin Razboi Rece, a refuzat sa dea crezare sistemului informatic care anunta un atac cu rachete americane impotriva URSS si care a evitat astfel un posibil conflict nuclear, a murit in apropiere de Moscova, la varsta de 77 de ani, scrie AFP.

Stanislav PetrovFoto: Wikipedia

Stanislav Petrov "a murit in 19 mai in apartamentul sau din Friazino", la 20 km nord-est de Moscova, a declarat marti, pentru AFP, fiul sau Dmitri.

Vestea mortii sale s-a aflat de-abia in aceasta luna, cand regizorul german Karl Schumacher, cel care a facut cunoscuta povestea sa, a sunat pentru a-i ura la multi ani fostului ofiter sovietic. Fiul lui Petrov i-a spus lui Schumacher ca tatal sau a murit in mai, potrivit Time.

In 1983, in noaptea de 25 spre 26 septembrie, Stanislav Petrov, la acel moment ofiter de garda intr-o baza de alerta strategica la sud de Moscova, a avut la dispozitie cateva momente pentru a interpreta un semnal de alarma al satelitilor de supraveghere care anuntau atacul a cinci sau sase rachete americane asupra URSS.

Petrov a apreciat ca un atac american ar trebui sa implice un numar ma mare de rachete, nu doar cinci sau sase, si a concluzionat ca e vorba de o eroare a sistemului de alertare. Acesta si-a anuntat superiorii ca nu e vorba de un atac iminent ci de o alerta falsa.

Decizia sa ar putea sa fi evitat o riposta sovietica si declansarea unui conflict nuclear mondial, intr-un moment de tensiuni maxime intre Moscova si Washington.

"Dupa incident, a ramas in unitate trei zile. A revenit acasa complet epuizat, dar nu ne-a povestit nimic", isi aminteste fiul sau, acum in varsta de 44 de ani.

Specialistii sovietici au stabilit ulterior ca alerta falsa a fost provocata de o interpretare eronata a reflexiei razelor solare asupra norilor, confundata cu degajarea de energie a rachetelor la decolare.

La cateva luni dupa incident, Stanislav a primit o decoratie "Pentru merite aduse Patriei in cadrul fortelor armate", fara nicio explicatie, potrivit lui Dmitri.

Pastrat secret timp de zece ani, incidentul nu va fi dezvaluit decat dupa dezmembrarea URSS, in 1991, de catre revista Sovershenno Sekretno (Top Secret).

"Cand revista rusa Kommersant Vlast a repovestit aceasta istorie in 1998, Occidentul a descoperit un erou", spune Dmitri.

"Dupa asta, a primit cam o suta de scrisori de recunostinta din toata Europa, dar nu a inteles niciodata motivul acestei agitatii, deoarece isi facuse doar datoria", a mai spus fiul sau.