Sari la continut

Spune-ți părerea! Intră alături de noi în comunitatea Republica

Vă invităm să intrați în Comunitatea Republica, grupul de Facebook în care contributorii, cei care își scriu aici ideile, vor sta de vorbă cu tine. Tot ce trebuie să faci este să ceri intrarea în acest spațiu al dialogului.

Ministrul Finanțelor spune că o directivă europeană obligă România să introducă taxa de solidaritate. Cât de adevărată este această afirmație

Ionuț Mișa

Foto: George Călin/Inquam Photos

În cadrul unei emisiuni televizate, Ministrul de Finanţe, Ionuţ Mişa, a anunţat introducerea unei taxe de solidaritate de 2% care va reveni angajatorului spunând că:

„E o taxă prevăzută la nivelul Comisiei Europene, nu e o taxă nouă pe care o instituie Guvernul. [...] Există o directivă europeană care ne obligă să aplicăm un anumit procent fondului de salarii şi această taxă nu poate fi eliminată sub nicio formă, fiind stabilită printr-o directivă europeană. La această taxă mă refer şi la o parte din contribuţii, care vor trece în interiorul acesteia, ele se vor cumula. [...] Este o directivă europeană care reglementează pentru fondul de salarii o anumită taxă, nu numai mediului privat, şi sistemului public. 0,25 este valoarea exactă a taxei. O plăteşte angajatorul la fondul de salarii. Au fost foarte multe discuţii cu sindicatele care spuneau că nu va rămâne nicio responsabilitate în sarcina angajatorului, dacă el trebuie să plătească pentru angajat, dar el nu va fi responsabil din acest punct de vedere, va crea o problemă angajatului în sine. Lăsaţi taxe şi la nivelul angajatorului [...]. Şi atunci am zis OK, transferăm o parte din aceste contribuţii să rămână şi la nivelul angajatorului, să aibă şi el o responsabilitate din acest punct de vedere în relaţia cu bugetul de stat.”

Ce verificăm

Dacă măsura introducerii unei taxe de solidaritate asupra angajatorilor este generată de existenţa unei directive europene.

Verificare

În primul rând, trebuie specificat de la bun început un lucru extrem de simplu, pe care ministrul Ionuț Mișa îl spune, dar nu până la capăt - într-adevăr, și în acest moment angajatorii au obligația de a contribui la Fondul pentru garantarea creanțelor salariale, pe lângă celelalte contribuții sociale (Capitolul VII din Codul fiscal). Este adevărat, acest fond este în linie cu reglementările europene, respectiv cu Directiva 80/987/CE/1980, care impune o astfel de contribuție (dar care specifică, la articolul 5, ”(b) angajatorii trebuie să contribuie la finanţare, în măsura în care aceasta nu este acoperită integral de către autorităţile publice”).

În acest condiții, chiar dacă contribuțiile pentru bugetul asigurărilor sociale și pentru bugetul asigurărilor sociale de sănătate ar fi transferate din sarcina angajatorului în cea a angajatului (așa cum a fost anunțat), în legislația fiscală tot rămâne această contribuție la Fondul de garantare a creanțelor salariale (0.25%), alături de alte contribuția pentru șomaj (0.5%), contribuția de asigurări pentru concedii și indemnizații de sănătate (0.85%) și contribuţia pentru accidente de muncă şi boli profesionale (între 0.15 și 0.85%). Așadar, valoarea totală a acestora este acum, în medie, tot de 2%. Așadar, afirmația că ar fi transferate o parte din aceste contribuții să rămână și la nivelul angajatorului este un non-sens. Sau este vorba de o nouă taxă, pe lângă acestea deja existente.

Cât privește alte tipuri de taxe de solidaritate, acestea nu sunt impuse de vreo directivă europeană, dar există în unele state. 

În cel mai recent raport din 2017 al DG Taxation and Customs Union, Taxation Trends in the European Union Data for the EU Member States, Iceland and Norway, regăsim lista taxelor existente în statele membre și vedem că:

- În ceea ce privește taxele aplicate persoanelor (paginile 32-33), statele care aplică o taxă de solidaritate sunt: Republica Cehă, Germania, Grecia, Franța, Italia, Letonia, Ungaria și Portugalia

- În ceea ce privește taxele aplicate firmelor (paginile 34-35), statele care aplică o taxă de solidaritate sunt: Germania

Din perspectivă logică, dacă ar fi fost obligatorie o astfel de taxă printr-o reglementare europeană și noi nu am fi respectat-o până acum, atunci ar însemna că ar fi fost deschise proceduri de infringement nu numai pentru România, ci și pentru toate statele membre care nu ar fi respectat această obligație, conform reglementărilor europene.

Concluzie

Afirmațiile lui Ionuț Mișa sunt parțial false - afirmația sa conține elemente adevărate, însă ignoră informații vitale care ar putea influența percepția finală. Există într-adevăr o cerință în legislația europeană de a garanta plata drepturilor neachitate ale angajaților pentru cazurile în care angajatorii devin insolvabili, însă nu există și o obligație a unei taxe de solidaritate. România are deja în legislația actuală implementată obligația angajatorilor de a contribui la Fondul de garantare al creanțelor salariale și deci, nu ar putea fi vorba de un ”transfer” al acestor contribuții către angajator. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Inflamarea presei la fiecare propozitie care este emisa de un guvernant, fara a astepta un document scris care sa faca vorbire despre ceea ce presa presupune a fi un plan diabolic al guvernarii, nu face decat sa induca si sa intretina o stare de tensiune si nesiguranta, folositoare ... numai presa stie cui.
    • Like 0
    • @ Voicu Nicolae
      Ce spui domnule, dar in cazul Ordonantei 13 ce trebuiau sa faca oamenii, sa astepte sa fie publicata in Monitorul Oficial?
      ''folositoare... numai presa stie cui" ?! Hai, vars-o pana la capat, zi-o si pe aia cu Binomul, Kovesi, Soros...
      • Like 3
    • @ Voicu Nicolae
      Da, d-le atunci cand ai de a face cu un grup de infractori, fiecare propozitie emisa de acestia este un motiv de ingrijorare si reactie imediat ce a iesit propozitia din gura infractorului.
      • Like 2
    • @ Adrian Andrei
      Nimic bun, temeinic, si durabil nu se poate face in dispretul legii, indiferent de motivele invocate. Despre 'Binom' nu am a spune decat ca nu este capabil, sau nu vrea sa produca probe clare, de necombatut, pentru demonstrarea vinovatiei tuturor celor ce s-au imbuibat si se imbuibeaza din banul public. Despre Soros nu am a spune decat ca intreprinde un lucru cu adevarat revolutionar cheltuind sume uriase pentru promovarea ideii de societate deschisa ( motiv pentru care a deranjat si SUA, si Israelul si oricare alt guvern care-si vede amenintate privilegiile ). Problema o reprezeinta invataceii care, au beneficiat de bursele sale pentru a intelege ce-i cu acest concept de societate deschisa, dar au inteles cu totul altceva. Despre folosirea sloganurilor nu am a spune decat ca cine le foloseste fara argumente si fara a-si cunoaste preopinentul demonstreaza indisponibilitatea la dialog bazata pe convingeri de 'nezdruncinat'.
      • Like 0


Îți recomandăm

Centrul Pompidou

Francezii anunță, sub patronajul președintelui Emmanuel Macron, deschiderea pe 27 martie a celei mai mari expoziții Brâncuși de până acum, iar un vin românesc a fost ales drept vinul oficial al evenimentului inaugural: Jidvei. (Profimedia Images)

Citește mai mult

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult