Adevăr sau defăimare: 10 realități crâncene care strică imaginea României, spre înțelesul patrioților lui Liviu Dragnea

(Foto: Facebook Liviu Dragnea)

Ca să privești, dinăuntrul sau din afara țării, spre România și să începi să vezi bogăție, autostrăzi, spitale la standarde internaționale, școli moderne, mortalitate infantilă scăzută ar trebui să porți nu ochelari de cal, ci ochelari de realitate virtuală. Cu toate acestea, Liviu Dragnea vrea o lege antidefăimare, care să îi facă să „plătească” pe cei care strică imaginea României, vorbind despre ceea ce văd și ceea ce trăiesc într-o țară stricată cu cinism de clasa conducătoare. Înainte să acuze europarlamentari și jurnaliști „soroșiști”, șeful PSD ar trebui să se îndrepte urgent asupra celui mai feroce agent de defăimare a României: Statistica. 

Într-un exercițiu susținut de manipulare, cel mai votat partid din România încearcă să le inoculeze oamenilor ideea că problema este reprezentată de cuvintele celor care vorbesc despre hoție, nedreptate, lipsa de oportunități, sărăcie, nu de realitățile care stau în spatele cuvintelor.

Să vorbim așadar despre 10 dintre realitățile sumbre ale României de astăzi, așa cum rezultă ele din rapoarte oficiale:

1. Sărăcia: Potrivit Eurostat, 38,8% din populația țării trăiește în risc de sărăcie și excluziune socială, România aflându-se pe locul doi la acest capitol după Bulgaria, unde procentul este de 40,4%. Un raport realizat de organizația World Vision arată că, în țara unde 44% din populație trăiește la țară, 1 din 10 copii din mediul rural merge seara flămând la culcare.

2. România este pe primul loc din UE în ceea ce privește analfabetismul funcțional. Acest lucru înseamnă că 42% dintre elevii români de 15 ani care au dat testele internaționale PISA nu pot înțelege mesajul unui text, deși știu să citească, și nu pot face raționamente simple. Drept urmare, ei nu vor avea acces la locuri de muncă în care li se cere o calificare superioară, un lucru cu atât mai grav cu cât în viitor multe dintre job-urile de joasă calificare vor dispărea din cauza automatizării, iar România este extrem de vulnerabilă în această privință. Cu toate acestea, România alocă cel mai mic procent din PIB educației, 2,98% pe 2018, față de media europeană care este de 5,4%. 

3. România are cea mai mare rată a mortalități infantile din Uniunea Europeană. Concluzia nu vine de la George Soros, ci a fost prezentată în 2017, de Institutul Național de Statistică, într-un raport ce include date Eurostat din 2015. 7,6 dintr-o mie de copii români mor înainte să împlinească un an, în timp ce în Slovenia rata mortalității infantile este de 1,6 la mie. 

4. Mamele adolescente. România este pe locul al doilea din Europa în ceea ce privește nașterile în rândul adolescentelor cu vârste cuprinse între 15 și 19 ani. Cu 34 de nașteri la 1.000 de adolescente, este depășită în această privință doar de Bulgaria, cu 36,8 de nașteri la mia de adolescente. În anul 2015, 676 fete cu vârste cuprinse între 10 și 14 ani au devenit mame, relevă un raport al organizației Salvați Copiii.

5. Morții de pe șosele. Suntem pe locul al doilea, după Bulgaria, în altă statistică persoanelor decedate în accidente rutiere: rata este de 97 de persoane la un milion de locuitori în România și doar un pic mai crescută, 99 de persoane la un milion de locuitori, în Bulgaria, conform unui comunicat al Comisiei Europene. Una dintre cauzele principale - lipsa infrastructurii.

6. Invers proporțional cu numărul deceselor este cel al kilometrilor de autostradă: 747, potrivit Eurostat. Bulgaria are 740, cu șapte mai puțini, la o suprafață de două ori mai mică.

7. Infecțiile nosocomiale. Tinerii de la Colectiv au fost salvați din incendiu ca să moară în urma infecțiilor contractate în spitalele care, potrivit ministrului Sănătății de atunci, Nicolae Bănicioiu, îi tratau „ca în Germania”. După tragedia de la Colectiv a început să se vorbească pentru prima dată despre infecțiile intraspitalicești și să circule în spațiul public cifre oficiale. Institutul Național de Sănătate Publică arată că în perioada 2010-2015 au existat 57.000 de cazuri de infecții nosocomiale, dintre care 12.310 în 2015, în condițiile în care foarte multe dintre aceste rămân neraportate. Supraviețuitorii de la Colectiv au vorbit despre suferința prin care au trecut din cauza bacteriilor luate din spitatele românești. Adina Apostol a avut arsuri pe 50% din suprafața corpului, a stat o lună în comă și a fost salvată în Belgia unde a ajuns cu nu mai puțin nouă bacterii luate din spitalul Elias. „Două erau rezistente la antibiotice, medicii belgieni nu mai văzuseră așa ceva”, a povestit Adina.

8. Criza imunoglobulinei, cea mai recentă din sistemul sanitar, este elocventă pentru criza sănătății din România. Ca să facă rost de substanța vitală pentru pacienții cu imunodeficiențe, Ministerul Sănătății a fost nevoit să activeze mecanismul de protecție civilă prin care cere ajutor țărilor UE și NATO. A obținut o ofertă de 10.000 de doze, 50 de kilograme, din partea Austriei, însă această cantitate rezolvă problema doar pe termen scurt.

9. Direcția Mari Contribuabili din cadrul ANAF nu a valorificat în anul 2016 niciun bun pus sub sechestru. „Există întârzieri semnificative între momentul sechestrării bunului, momentul evaluării de către un expert ANEVAR și,ulterior, momentul valorificării bunurilor sechestrate;- nu a fost valorificat niciun sechestru în anul 2016, astfel că sumele încasate la nivelul DGAMC din valorificarea bunurilor sechestrate sunt de 0 lei;- nu există reglementări, proceduri operaționale, instrucțiuni etc. referitoare la modul de stabilire a valorii estimate a bunului sechestrat”, se arată într-un raport al Curții de Conturi (pg. 74).

10. Exodul românilor. Milioane de români au plecat din cauza greutăților și lipsei perspectivelor, iar mulți se plâng de cât de greu au dus-o în România. 

Oare în opinia lui Liviu Dragnea și acești cetățeni se fac vinovați de defăimare?

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp