Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de șapte ani. Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Adevărata dramă a acestei țări: 50% dintre tinerii sub 30 de ani vor să părăsească România

Tineri la metrou Pipera

Foto: Octav Ganea/Inquam Photos

„La nivelul anului 2017-2018, în ciuda faptului că ne apropiem de un deceniu de finalul ultimei recesiuni, nivelul de pesimism în societatea românească, pesimism legat de direcția în care merge țara, pesimism legat de relațiile dintre oameni, pesimism legat de direcția în care vor merge veniturile populației este la cote foarte mari, aproape record”, spune cercetătorul Iulian Stănescu (foto) de la Institutul de Cercetare a Calității Vieții. 

Doctor în sociologie, acesta a vorbit, joi, în cadrul summit-ului Romanian Business Leaders, despre exodul românilor care nu dă semne să se oprească. 

„Aș vrea să vă reamintesc: 50% dintre tinerii sub 30 de ani își exprimă preferința de a părăsi România. România, în ultimii 30 de ani, a pierdut mai mult de 16% din populație. Pe timp de pace, România, în ultimii 30 de ani, a pierdut mai mult decât în fiecare dintre cele două războaie mondiale. România a pierdut mai multă populație, dacă este să vorbim de procese demografice, decât a pierdut Bosnia Hertzegovina, care a trecut printr-un război civil catastrofal. Iar acea pierdere de populație este provocată, în proporție de 20%, de ceea ce se întâmplă cu sporul natural, de diferența dintre decese și nașteri, dar 80% este spor migratoriu. Oamenii pleacă din România și pleacă în definitiv în căutarea unei vieți mai bune, pe care nu o pot realiza aici”, a explicat Stănescu.

Acesta a dat exemplul Finlandei, o țară care a înțeles că educația este o șansă pentru o viață mai bună și care se află constant pe primele locuri din UE în ceea ce privește procentul din PIB alocat educației. „Nu administrează afacerile curente încercând să dea satisfacție cât mai mare cererilor clientelare care vin din teritoriu. Dacă e creștere economică bună, dăm unde trebuie ca să meargă lucrurile „bine”, cu ghilimelele de rigoare. România, în ultimii 30 de ani, cred că a avut doar doi ani în care a alocat mai mult de 4% din PIB educației și este statul care alocă tradițional, dacă nu cel mai puțin din PIB pentru educație, este printre ultimele trei locuri”, a afirmat cercetătorul la summit-ul RBL.

Iar acest lucru generează un cerc vicios. „Trebuie să ținem cont că valoarea sau nivelul de performanță al conducerii politice al unei țări nu poate să fie peste sau sub nivelul general de dezvoltare a țării”, a atras atenția Iulian Stănescu. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Imi p0are rau s-o spun. De vina suntem noi, cei de +60 de ani, dar si cei mai tineri care, cumva, nu ne-am regasit in aceasta tara. Ea trebuia construita, iar noi nu stim decat sa ne plangem ca nu e ok. Credeti ca copiii nostri pot invata ceva bun de la noi, daca noi privim doar partea goala a paharului? O tara, la fel cu o persoana trebuie construita, cu incredere, rabdare si bunavointa. Daca credem ca fericirea sau tara in care merita sa traiesti ni se da asa, de-a moca, nu le vom avea nici o data. Daca punem mana fiecare si facem ce depinde de noi, rezultatul ne va uimi. Daca plangem si ne pregatim de plecare, asa ne trebuie. Schimbarea e in mine.
    • Like 0
  • Nu procentele din PIB singure, alocate intr-o directia sau alta, rezolva problemele ci modul in care fiecare 'sfant' este cheltuit pe baza unui proiect multianual unanim acceptat, cu obiective clare si transparenta maxima in modul de cheltuire a banului public. Putem aloca educatiei si sanatatii cate 30% din PIB, ca se vor cheltui toti banii fara nici un efect palpabil in conditiile actuale de control si transparenta. Majoritatea vad in bugetul public o oaza din care sa-si potoleasca setea de avere personala si atat. Tinerii, si nu numai ei, 'isi iau lumea in cap' pentru ca aici nu vad nici o speranta ca munca sa le fie platita in mod decent, iar intre ei si cei din fruntea bucatelor resimt o prapastie de netrecut.
    • Like 1
  • Cristi check icon
    Nu asta e adevarata drama, asta e doar o consecinta fireasca a ceea ce s-a intamplat in tara noastra, a ceea ce suntem noi, cu adevarat, in stare sa infaptuim. Adevarata drama e faptul ca nu suntem in stare sa avem o tara ca afara, printre altele, pentru ca nici nu suntem ca cei de afara. Singura noastra sansa e sa ne tinem cu dintii de Europa si SUA, si poate ca, la urmatorul centenar, situatia va fi cu totul alta.
    • Like 0
  • check icon
    Nu e de mirare, într-o țară condusă de lepre ce se bazează exclusiv pe votul inadaptaților, leneșilor, hoților și a pensionarilor (ce nu mai pricep de multă vreme pe ce lume trăiesc din varii motive arhicunoscute). Din păcate, tinerii care chiar vor să facă ceva serios în viață, după ce că sunt puțini în raport cu masa îmbătrânită ce votează constant numai prostii, nici nu participă la vot într-o leahămite generală și au totuși curajul să ia viața în piept și pleacă pe meleaguri civilizate, aici oricum negăsind nimic serios de lucru atât din punct de vedre financiar cât și ca perspectivă și mediu de lucru. Politicienii în afară de hoție nu se pricep la nimic serios și ca atare propovăduiesc incompetența și servilismul la nivelul instituțiilor iar rezultatele se văd iar viitorul este mai mult decât sumbru.
    • Like 2
    • @
      D check icon
      Masa îmbătrânită de care vorbiți votează ce votează pentru că tinerii "care chiar vor să facă ceva" nu știu să comunice pe înțelesul lor și îi disprețuiesc, cum o faceți și dvs. aici. E ușor să aruncăm vina în cârca celor mai vulnerabili sociali, dar asta nu o să rezolve problema, ci din contră!
      • Like 2
    • @
      ghe.c check icon
      O gandire foarte simplista care arata si nivelul intelectual. De ce sa polarizam si sa invrajbim populatia in functie de categoriile de varsta? Cei batrani sunt prosti si ar trebui sa nu mai voteze? Intr-o singura propozitie ai pus un semn de egalitate intre pensionari, lenesi, hoti si inadaptati.
      Pana la urma traim si pe munca lor si pe ce au facut pana acum.
      Sunt sigur ca daca tu erai pensionar acum si munceai pe vremea comunistilor ai fi fost un revolutionar si tara ar fi fost acum la nivelul Norvegiei.
      "Din pacate, tinerii care chiar vor sa faca ceva serios...." (inchid citatul) ....sunt putini.
      Ma uit la copii care termina acum liceul si ma sperii.
      "Tara condusa de lepre..." Din pacate cand populatia s-a mobilizat si a schimbat puterea cu singura opozitie viabila din acel moment (guvernele Constantinescu si Basescu) tot niste lepre ne-au condus.
      Toti cei care ajung la putere vor acest lucru pentru bani, nu ca sa ne faca noua un serviciu
      • Like 1
  • Valentin check icon
    Investiţia în educaţie e una, MENTALITATEA e alta. Nu poţi face şcoală ca islandezii cu mentalitate din anii 60. Mi-a picat în mână un manual din anii 60 - cred că era de educaţie plastică - şi l-am comparat cu unul din 2017. E identic! S-au adăugat doar nişte denumiri pretenţioase în programă, dar în rest e neschimbat. Din fericire aud că materia are la încălzire o programă nouă, care va intra din 2018, care face mai accesibilă materia datorită unor dascăli dedicaţi.. Prea târziu însă, pentru că hemoragia de tineri nu mai poate fi oprită. S-au săturat să trăiască în trecut.
    • Like 6
    • @ Valentin
      De unde rezulta ca "hemoragia de tineri" e datorata programei scolare? Cati pleaca inainte de terminarea liceului si cati dupa?
      • Like 0
  • Ionel check icon
    Articolul pleaca de la o premisa FALSA ! "Pe timp de pace, România, în ultimii 30 de ani, a pierdut mai mult decât în fiecare dintre cele două războaie mondiale. România a pierdut mai multă populație, dacă este să vorbim de procese demografice, decât a pierdut Bosnia Hertzegovina, care a trecut printr-un război civil catastrofal". Una este pierderea prin deces (razboaie mondiale si Bosnia....) si alta prin plecarea in strainatate. Sunt sigur ca la iesirea la pensie se vor intoarce acasa marea majoritate a celor plecati (eu am 11 colegi de liceu plecati, din care 9 mi-au spus ca vin acasa ). Realitatea este insa cea scoasa in evidenta de autor, prea putini bani alocati educatiei si, asi completa eu, sanatatii, comparativ cu alte domenii
    • Like 0
    • @ Ionel
      Nu ai de ce sa te compari cu Bosnia, acolo traiesc musulmani, care au prin traditie demografie sanatoasa. Ori demografia sanatoasa poate acoperi in termen scurt consecintele oricarui razboi. De fapt, razboaiele au o influenta pozitiva asupra demografiei. Ultimul razboi mondial a declansat ultima perioada de crestere serioasa a populatiei Europei.
      Noi avem demografie in declin accentuat. Emigratia nu face decat sa accentueze si mai mult acest declin. Dar el ar exista oricum.
      • Like 1
    • @ Ionel
      Valentin check icon
      Foarte corect.
      • Like 2
    • @ Valentin
      Nu toti sunt meditati, unii se pregatesc singuri.
      • Like 0
    • @ Ionel
      check icon
      @Ionel și ce folos dacă se întorc înapoi sub formă de epave? Țara are nevoie EXCLUSIV de oameni tineri, capabili să muncească, să producă plus valoare și implicit să mențină economia pe picioare. O să muncească cei ce au ieșit la pensie aici sau aiurea? Banii cu care vor venii sub forme de pensii în euro nu vor ajuta de facto cu mai nimic, căci vor fi doar consumatori, mai ales de produse de import cu care s-au învățat.Deci.....
      • Like 1
  • Mie mi se pare ilogic articolul. Pai daca 50% din tineri vor sa plece inseamna ca arunci banii investind mai mult in educatie. Cu cat ii educi mai bine cu atat mai multi vor putea sa plece si pleaca cu tot cu banii dati pe educatia lor. Asta e cercul vicios. Daca vrei neaparat sa-i tii, baga niste taxe prohibitive, asfel incat numai cei cu bani sa poata face liceul. Aia sunt mai putin interesati sa plece, interesul material e mai mic in cazul lor. Sau da-le o pensie de 1000 de euro. Nimeni nu se va duce sa munceasca pentru 2000 de euro cand poate sa stea degeaba pentru o mie.
    Patetismul nu tine loc de logica. Sa compari Romania cu Finlanda sau Suedia e ca si cum a-i compara icrele tarama cu caviarul. Finlandezii au 5 ha de padure de cap de locuitor. De 16 ori mai mult decat noi. Padure aflata la campie, pe teren plat, nu pe varf de munte. Poti sa o exploatezi ca pe o plantatie, taind anual un copac din zece. Adica costuri de exploatare si intretinere aproape zero, nu trebuie sa reinpaduresti, sa combati eroziunea, costuri de recoltare extrem de reduse etc. Cu 20 de ha de astfel de padure o familie cu doi adulti si doi copii pot trai imparateste. Situatia e asemantoare in Suedia. Sunt tari in care populatia poate trai fara sa munceasca doar in baza resurselor naturale. Arabii Saudite ale Europei. Evident ca Romania nu e in situatia asta si nu va fi niciodata. Daca e sa ne comparam sa ne comparam cu tari de nasul nostru.
    Cei care vorbesc de buna administrare si alte bla, blauri vand iluzii.
    Bagatia e un cerc virtuos iar saracia un cersc vicios. Tarile bogate sunt bogate pentru ca au fost mereu bogate, iar cele sarace pentru ca au fost mereu sarace. Tarilor bogate nu au ajuns bogate pentru ca au fost bine administrate, de fapt au ajuns bine administrate pentru ca sunt bogate si isi permit acest lux.
    Daca nu ar fi asa, am avea exemple de tari bogate care au ajuns sarace din cauza proastei administratri si viceversa. Am putea zice: "Uite unde au ajuns amaratii aia de francezi, care erau saracii Europei acum 5 secole, si uite cat de sarantoci sunt belgienii acum, cand acum 5 secole erau bogatii Europei. Si totul doar din cauza bunei si proastei administrari ". De fapt, in ciuda modului de administrare si a oricaror dezastre sau catastrofe flamanzii, francezii, englezii, germanii, italienii din nord au fost si au ramas bogati, la fel cum cum romanii, sicilienii, bulgarii, sarbii au fost si au ramas saracii Europei. Nici macar gluma aia cu ocuparea Romaniei de catre nemti nu e valabila. Daca am fi ocupati de nemti tot prost administrati am ramane, asa cum sicilienii nu sunt mai bine administrati din cauza ca s-au alipit la nordul bogat. Buna administrare costa. Bani, timp, vointa. Tarile sarace nu dispun de asa ceva.
    • Like 2
    • @ Ventidius
      D check icon
      Greșiți când legați bogăția unei țări strict de resursele acesteia și excludeți buna administrare din schemă. Vă dau un singur exemplu: Rusia. Ca resurse / cap de locuitor, bate lejer orice țară din Europa și totuși cetățeanul rus de rând trăiește, poate, mai rău decât unul din România. De ce oare? La polul opus putem lua ca exemplu Olanda, o țară ce a fost capabilă să se ridice pe singura "resursă" importantă a țării, agricultura, tocmai datorită bunei administrări.

      De fel sunt pesimist și consider că niciodată o țară ca România nu va ajunge din urmă o țară ca Germania, dar ăsta nu este un motiv pentru a scuza administrarea după ureche și risipirea resurselor prostește. În special când resursele alea nu sunt tocmai în exces și, în prezent, destul de volatile.

      Țările sărace rămân sărace pentru că cetățenii lor sunt incapabili a se uni în jurul unor valori și interese comune. Imaginați-vă un stup în care fiecare albină trage să-și formeze grupulețul ei, cu regina ei, iar în timpul culesului fiecare grupuleț este nevoit atât să adune cât și să-și apere mierea de grupul advers. Ar fi un astfel de stup unul bogat sau unul sărac?
      • Like 2
    • @ D
      Nu leg bogatia unei tari de resursele acesteia, cu exceptia situatiei cand resursele sunt atat de coplesitoare incat restul factorilor nu prea mai conteaza. Daca ai petrol precum Kuweitul, poti sa arunci pur si simplu cu banii. Chiar si pe sanatate si educatie daca ai chef. La fel daca ai paduri precum Finlanda. Exista evident o diferenta intre modul in care isi administreaza veniturile aceste tari, de cat de dependente sunt de aceste resurse, dar sunt toate tari din alta liga. Liga celor carora le-a pus d-zeu mana in cap. Kuweitienii vor trai bine cat va tine petrolul indiferent de cata coruptie vor avea parte. Iar cand petrecerea se va termina, nu cred ca o buna administrare le va salva standardul de viata actual. Tu nu te poti compara cu nici una din ele si nici nu le poti urma exemplul, pentru ca nu ai cu ce. E ca si cum ai zice: uite miliardarul ala, merge cu metroul, nu bea , nu fumeaza, nu aruca bani pe femei. Daca ai face la fel ai ajune si tu miliardar. Sigur, dar numai daca pe langa toate astea ai mosteni si un imperiu financiar. Venezuela ar putea lua exemplu de la Finlanda, noi in nici un caz.
      Deci putem sa excudem tarile astea coplesite de propriile resurse din discutie. Rusia nu face nici ea parte din liga aia, resursele ei sunt mari, dar nu destule, deoarece si populatia e mare. In plus resursele ei nu sunt asa ieftin de exploatat. Asa ca pe baza lor poate asigura un venit ceva mai mare decat la noi sau poate sa isi faca o armata relativ puternica. Dar cam atat. Nu poate trai in stil occidental de pe urma lor.
      Raman restul tarilor unde resursele naturale nu joaca rol decisiv. Acolo intervine ecuatia cercurilor virtuase si vicioase.
      Tarile bogate sunt bogate deoarece un context le-a favorizat la un moment dat. De asemenea cele sarace sunt sarace pentru ca nu a beneficiat de un astfel sau din contra. De regula tine de locul geografic, de dezvoltarea zonei din care fac parte, de fluxurile comerciale care le avantajeaza etc. Daca Romania ar fi situata pe teritoriul Elvetiei ar fi azi bogata, in ciuda a orice, chiar daca nu atat de bogata ca Elvetia de azi. Bogatia si prosperitatea din jur ar fi impins-o la suprafata ca pe un dop. Din momentul in care aceste tari au devenit bogate si dezvoltate s-a creat cercul virtous, Pot face aproape orice, nu vor saraci. Nici daca se bombardeaza singure cu bombe atomice. Germania de vest a fost aproape rasa de pe fata pamantului in doua randuri, in razboiul de 30 de ani si in al doilea razboi mondial. A redevenit prospera de fiecare data in timp record. Eu nu cunosc un exemplu de tara bogata care sa fi devenit cu adevarat bogata si nici una saraca care sa fi devenit cu adevarat bogata. Cu exceptia tarilor care s-au trezit pline de resurse sau fara ele.
      Tarile de jos sunt bogate dintodeauna, dezvoltarea lor economica isi are radacinile in perioada romana. Agricultura nu a fost motorul lor de dezvoltare. Agricultura de acolo s-a dezvoltat in sec. XVI datorita cererii si preturilor extrem de mari, cele mai mari din Europa, care i-au permis de timpuriu o agricultura intensiva, care in restul continentului nu era posibila din cauza preturilor scazute. A fost urmarea dezvoltarii timpurii a comertului, industriei si urbanizarii, nu cauza lor.
      • Like 0
    • @ Ventidius
      D check icon
      Păi dacă dezvoltarea Țărilor de jos își are rădăcinile în perioada romană, deși doar o parte a fost sub romani și aia la periferia imperiului, conform teoriei dvs., Italia ar trebui să fie cea mai dezvoltată economie din Europa, nu Germania.

      Bună aia cu Rusia și cu resursele greu de exploatat!

      În orice caz, subiectul este educația, iar ce face Finlanda astăzi nu are nicio treabă cu ce resurse are fiecare țară, ci cu modul în care alege să le utilizeze. Să nu îmi puneți placa cu "nu sunt fonduri" în România pe care politicienii români o tot folosesc din '90 ca să-și justifice incompetența! În 10 ani, de când suntem membri deplini UE, am "arătat" cum știm să ne folosim de fonduri. Și chiar și fără fondurile UE, tot ar fi resurse suficiente pentru un sistem de învățământ, poate nu ca al Finlandei, dar cel puțin unul decent!
      • Like 1
    • @ D
      Nordul Italiei a fost pentru o lunga perioada de timp cea mai dezvoltata economie din Europa, mai lunga oricum decat cea cu care se poate lauda Germania. Si este in continuare una dintre ele mai bogate zone ale Continentului. Mai bogata decat multe zone din Germania. Eliminati balastul reprezentat de sudul Italiei si veti avea revelatia bogatiei nordului Italiei. La un moment dat, in sec. XVI, din cauze ce nu tin de o tara anume, centrul economiei europene s-a deplasat din zona mediteraneana spre Marea Nordului. Au beneficiat de acest proces intai Tarile de jos, pe urma Anglia si nord-estul Frantei, ulterior si Germania. Dar nordul Italiei a ramas bogat. Asa cum au ramas si Olanda si Anglia dupa perioada lor de glorie. Oricum eu vorbeam de bogatie si lipsa de bogatie, adica de premianti si repetenti, nu de faptul ca periodic premiantii isi paseaza unul altuia locul 1 . Doar locul 1 se schimba, premiantii sunt tot aia, nu o sa vezi repetentul de azi castigand premiul 1 maine. Si in cadrul tarilor sarace exista competitie, titlul de cea mai saraca tara saraca ne este la indemana, nu si cel de tara bogata.
      Educatia nu a fost niciodata prima prioritate a vreunei tari. Intai tara trebuie sa existe, sa isi asigure stabilitatea, economia, abia la urma se gandeste si la educatie. Ma rog, daca statul nu vede in educatie un mijloc de a atinge primele scopuri, adica un mijloc de propaganda si control. Cand resursele sunt insuficiente,educatia sufera. Ori asta e situatia tarilor sarace. Proritatile sunt altele, inclusiv coruptia. Coruptia in statele slabe si sarace e un mijloc de asigurare a coeziunii si controlului statului, a stabilitatii. Fara coruptia functiilor Franta sec XVI-XVII s-ar fi dezmembrat de nenumarate ori. Tarile bogate si puternice nu mai au nevoie de coruptie, tarile slabe si sarace supravietuiesc datorita ei. Imi pare rau ca e asa, dar bunele intentii nu vor schimba niciodata acest lucru. Romania e o tara saraca, feudalismul este regimul care i se potriveste la nivelul ei de dezvoltare. Indiferent de cum va vopsi fatada, acesta va razbate prin toti porii.
      • Like 0
    • @ D
      Legat de Rusia am zis mai greu, nu greu. E o nuanta. Poate ca pentru tine e tot una daca costul de expoatare a unui baril e 20 de $ sau 1$, dar te asigur ca nu e tot una. Petrolul rusesc nu e petrolul Arabiei Saudite nici padurile Siberiei cele ale Finlandei. Plus ca nici raportul per cap de locuitor nu e acelasi. Dar nu te impiedica nimeni sa crezi ca aceste lucruri nu conteaza si sa crezi ca daca Romainia are ceva petrol si ceva paduri poate trai precum Kuweitul sau Finlanda, numai sa vrea.
      • Like 0
  • Valentin check icon
    E adevărat că suntem în recesiune din 1990, dar avem ghinionul să ne suprapunem şi peste o recesiune generală care riscă să dea într-o depresiune asemănătoare cu cea din anii 20 (celebra "iarnă a lui Kondratiev", a se căuta pe net). Conform ciclurilor economice vom avea un vârf de foc prin 2020 (1920-2020). Graficul ciclurilor economice (valurile dintre prosperitate şi criză) e uimitor de actual.
    • Like 0
    • @ Valentin
      Nu te etuziasma, Kondratiev si-a bazat ciclurile pe studiul economiilor occidentale, nu al celor sarace si dependente. In plus, ciclurile sale sunt atat de lungi incat se suprapun in mare parte peste ciclurile climatice. Incalzirile climei provoaca periodic prosperitate in timp ce microglaciatiunile stagnare. Problema e ca periodicitatea acestor cicluri sugereaza mai degraba faptul ca e iminenta o microglaciatiune, deci o epoca lunga de stagnare.
      • Like 1
  • Prietene, noi sîntem în recesiune continuă din 90 încoace! Și ne simtem bine așa. A, pleacă cei care ar trebui să-mi plătească pensia de stat peste 20 ani? Nu-i problemă, se ocupă guvernul Dragnea 101 de asta...
    • Like 1
    • @ Ionut Catalin Dimache
      Pensia peste 20 de ani nu ti-o vei primi nici daca ar ramane toti aici. Sau poate ca ti-o vei primi incepand cu varsta de 82 de ani si va avea valoarea a 3 paini. Asa macar ai satisfactia ca nici cei care vor iesi la pensie peste 10 ani nu si-o vor primi. Ba poate ai noroc si in urma prabusirii sistemului de pensii vei fi scutit de plata CAS o bucata de vreme.
      • Like 0
  • Valentin check icon
    Curriculum şcolar se schimbă, însă cu paşi mici, mult prea mici pentru a opri exodul tinerilor. La fel ca în orice domeniu, e vorba de metalitatea veche şi cea nouă, de tarele care vin din comunism. La literatură au fost dezbateri aprinse dacă gramatica trebuie exersată pe vorbire comună (limbaj colocvial) sau extrase din Creangă. În comunism problema a fost extrem de spinoasă. Limbajul comun fiind greu de controlat se puteau trezi cu şopârle involuntare cam peste tot, aşa că s-a decis să se lucreze exclusiv pe texte canonizate ideologic.

    Şcoala finladeză pune accent pe social, pe implicare în societate, pe colaborare. Finlandezii vorbesc de ACTIVISM, de implicarea elevului în natură, de cultivarea respectului pentru tot ce e viu, pentru societate. Perfomanţa unui sistem pedagogic nu se judecă după el însuşi, ci după efectele sale în societate.

    Sistemele de învăţământ se împart din punct de vedere pedagogic în două: sistemul TEHNOCENTRIST - care pune accent pe materie - şi sistemul PEDOCENTRIST (de unde vine şi termenul de PEDAgogie) - care pune accent pe copil. În primul copilul e înghesuit cu forţa în materie (trebuie să învăţăm FIZICA), în cel de al doilea materia e ajustată în funcţie de copil (la ce ne foloseşte şi ce putem face cu FIZICA).

    Drepturile elevului includ şi la noi EDUCAŢIA DIFERENŢIATĂ, dreptul ca profesorul să-ţi explice ţie şi numai ţie după modul în care poţi înţelege. Se face aşa ceva în România? Nu sau prea puţin. ESTE UN DREPT AL COPILULUI STIPULAT DE LEGE.

    Nu elevul e făcut pentru materie, ci materia este făcută pentru elev. Sistemul nostru de învăţământ este un crocofan, o îmbinare între vechi şi nou. Da, există destule corecturi, făcute de dascăli dedicaţi şi care se informează constant, însă prea puţine şi prea încete, iar aceşti oameni se luptă de multe ori cu morile de vânt.

    Nu-i putem blama pe tineri pentru că pleacă. Vor un sistem de învăţământ fără bubele trecutului, un sistem flexibil şi eficient, un sistem care funcţionează pe MEDIE, nu pe cele trei vârfuri pe care le stoarce o clasă. Învăţământul nu e făcut pentru elite, ci pentru societate. La noi totul se află la graniţa dintre vecha şi noua mentalitate. Sistemul se va regla în final, însă costurile vor fi catastrofale, pentru că mulţi tineri vor pleca.
    • Like 3
    • @ Valentin
      Sistemul funcționează prin oameni. Care oameni, pensionarii? Salariații fugăriți între 2 slujbe și 5 birouri administrative? Copiii rămași acasă pe mîna bunicilor? Eu zic că în ritmul ăsta se prăbușește înainte să vedem vreo reglare! :)))))))
      • Like 1
    • @ Ionut Catalin Dimache
      Valentin check icon
      Păi oamenii care au înţeles că în alte ţări sistemul educaţional oferă mai multe şanse pentru că ESTE CENTRAT PE ELEV şi nu pe materie, pentru că în alte ţări se predă DIFERENŢIAT (adică profesorul nu predă aceeaşi materie la toată lumea, ci e obligat să-ţi predea DIFERENŢIAT în funcţie de gradul de maturizare al fiecărui elev), pentru că în alte ţări se încurajează creativitatea şi inserţia socială.

      E logic să plece pentru că vor o viaţă normală şi un sistem de învăţământ normal.
      • Like 5
    • @ Valentin
      Nu de asta m-am legat, sînt perfect de acord că oamenii merg unde le e mai bine, din toate p.d.v. Ziceam că ce lasă în urmă e un gol în care sistemul nu poate face decît implozie.
      • Like 0
    • @ Ionut Catalin Dimache
      Valentin check icon
      Necazul e că sistemul vechi nu prea leasă loc celui nou. Aici e buba. Există sistem nou, numai că stă pe bară. Din când în când reuşeşte să impună câte un punct de vedere, dar rar.
      • Like 2
    • @ Valentin
      D check icon
      Pentru că suntem "fraieri" și așteptăm să ne facă și să ne dreagă politicienii care ne-au arătat deja cât de mult le pasă de educație. Ne-o tot arată din '90 încoa.

      Mai sus menționați că educația de performanță se face prin educație diferențiată, lucru cu care sunt total de acord. Atunci de ce le mai pierdem copiilor vremea prin școli de stat în care, mai degrabă, le este călcat în picioare spiritul?

      După cum spuneți și dvs., există un sistem nou. În plus, avem la îndemână tehnologia care ne poate facilita implementarea acestui sistem.
      • Like 1


Îți recomandăm

Centrul Pompidou

Francezii anunță, sub patronajul președintelui Emmanuel Macron, deschiderea pe 27 martie a celei mai mari expoziții Brâncuși de până acum, iar un vin românesc a fost ales drept vinul oficial al evenimentului inaugural: Jidvei. (Profimedia Images)

Citește mai mult

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult