The New York Times scrie, într-un amplu material publicat duminică în pagina online, că lupta anticorupţie din România este în pericol după ordinul de demitere al Laurei Codruţa Kovesi. Cotidianul american apreciază că PSD foloseşte tactici comune în Europa de Est precum promovarea teoriilor conspiraţiei, atacuri la adresa omului de afaceri George Soros şi portretizarea criticilor sistemului drept simple "marionete" ale unui stat paralel, citează News.ro.

Articol despre Romania in New York TimesFoto: Captura New York Times

În analiza publicată pe site-ul ziarului, Marc Santora şi Kit Gillet susţin că discursul liderilor PSD de la mitingul din Bucureşti este asemănător cu cel al lui Trump atunci când atacă investigatorii FBI. De altfel, este notată şi declaraţia lui Liviu Pleşoianu, cel care a precizat, în engleză: "Îl salutăm pe Donald Trump şi lupta sa împotriva statului paralel!"

Mitingul de la Bucureşti este numit "remarcabil" pentru o ţară care este "printre cele mai corupte" din Europa.

De asemenea, în articol este notat faptul că, prin înlăturarea Laurei Codruţa Kovesi, "practic au fost eliminate procedurile care asigurau independenţa procurorilor şi judecătorilor faţă de presiunea politică".

Făcând referire la experţi în drept, New York Times notează că puterea limitată a procurorilor este o consecinţă a Constituţiei adoptate în 1991, atunci când amintirile din perioada comunistă, în care Securitatea şi procurorii luau la ţintă oponenţii politici, erau încă proaspete.

Drept urmare, notează autorii, "şpaga, la fel ca taxele şi moartea, era un aspect normal al vieţii" în anii '90. Situaţia s-a schimbat la începutul anilor 2000, atunci când România a dorit intrarea în NATO şi UE şi a trebuit să ia măsuri contra corupţiei, oferind astfel mai multă putere investigatorilor şi înfiinţând DNA.

Articolul notează şi că mulţi dintre oamenii prezenţi la miting au fost aduşi la Bucureşti la cererea şefilor de la locul de muncă sau a liderilor locali de partid.

  • Kovesi pentru New York Times: Schimbarea mentalităţilor este dificilă. Ultimii 5 ani au însemnat foarte mult pentru România. Fără independenţa procurorilor, munca noastră devine imposibilă

Şefa DNA Laura Codruţa Kovesi a afirmat, fiind chestionată de New York Times în legătură cu situaţia politică de la Bucureşti, că schimbarea mentalităţilor este dificilă şi că ultimii cinci ani au însemnat foarte mult pentru România din perspectiva luptei anticorupţie, evitând orice comentariu pe tema deciziei CCR cu privire la revocarea sa, notează News.ro.

Declaraţia sa apare în același articol care are ca temă eforturile liderilor din România de a o îndepărta pe şefa procurorilor anticorupţie, invocând conspiraţiile "statului paralel", şi în care sunt analizate mitingul PSD, discursurile liderilor şi demersurile în vederea îndepărtării lui Kovesi.

În fiecare an de când Kovesi e procuror-şef al DNA aproape 1.200 de persoane au fost puse sub acuzare pentru corupţie şi 1.000 au fost condamnate, printrea acestea 14 miniştri, 39 de miniştri adjuncţi, 14 senatori şi un mebru al Parlamentului european, scriu jurnaliştii.

"Doamna Kovesi, care rămâne în funcţie în timp ce preşedintele deliberează cu privire la viitorul ei, nu a comentat în mod direct decizia Curţii Constituţionale. Dar într-un interviu acordat la sediul Direcţiei, în aceeaşi clădire care a servit drept cartier general al Armatei Române în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, ea şi-a apărat instituţia", scriu jurnaliştii de la New York Times.

“Schimbarea mentalităţilor este dificilă", a declarat ea, adăugând: "Ultimii cinci ani au însemnat foarte mult pentru România".

Ziariştii de la The New York Times mai afirmă că stilul ambiţios şi ferm al şefei DNA i-a adus mulţi duşmani din spectrul politic. Cu cât presiunea din partea lui Liviu Dragnea a crescut, ea a reacţionat şi mai agresiv, notează jurnaliştii.

"Din cauza investigaţiilor noastre, din cauza condamnnărilor, în ultimul an şi jumătate, presiunea asupra instituţiei noastre cu siguranţă a crescut", a mai declarat Kovesi, adăugând: "Dacă independenţa procurorilor dispare - aşa cum arată lucrurile acum - munca nu devine mai dificilă, devine imposibilă".