Comisia specială parlamentară condusă de deputatul PSD Florin Iordache a dat luni raport pe proiectul de modificare a Codului de procedură penală, într-o dezbatere fulger, după ce proiectul a fost adoptat fără probleme de Senat săptămâna trecută. Imediat după ședința comisiei, proiectul intră la dezbatere și vot final la Camera Deputaților. Una dintre ultimele modificări votate luni la comisie este o revenire la intenția PSD din proiectul inițial, potrivit căreia "termenele pentru exercitarea căilor de atac declarate împotriva hotărârilor pronunțate până la data intrării în vigoare a prezentei legi și pentru motivele prevăzute de aceasta încep să curgă la data intrării sale în vigoare".
- Amintim că proiectul prevede și posibilitatea revizuirii unei hotărâri judecătorești în cazul nesemnării hotărârii de condamnare de judecătorul care a participat la soluţionarea cauzei
Majoritatea PSD-ALDE plus UDMR din Comisie au votat raportul cu modificările votate.
Transmisiunea LIVE a plenului Camerei Deputaților
LIVE TEXT:
16.40 A început ședința de plen, care este condusă de deputatul PSD Gabriel Vlase, propus la șefia SIE. Opoziția acuză încălcări de regulament la această ședință de vot final convocat special pentru acest proiect care încă nu are finalizat și redactat raportul.
15.10 Votul final, mutat mai târziu, de la ora 16 la ora 18.00, potrivit unor surse parlamentare.
UPDATE 14.50 Biroul Permanent al Camerei Deputaților a decis ca dezbaterea și votul final pe acest proiect să aibă loc tot luni, "sub rezerva primirii raportului", de la ora 16.00 deși comisia încă lucrează și potrivit documentului pe care se lucrează, cu puțin înainte de ora 15.00, ar mai avea de parcurs peste jumătate din lege. Votul final la Camera Deputaților are loc, în mod uzual, la plenul din ziua de miercuri.
Captura de ecran cu ordinea de zi (click aici dacă nu se afișează pe mobil):
Urmărește o transmisiune LIVE VIDEO cu ședința comisiei care a început la ora 12.00:
Ce modificări au fost aduse luni (ședința este în desfășurare, se actualizează articolul, modificările apar în ordine invers cronologică) față de forma votată la Senat:
***ALERTA Comisia a revenit la intenția inițială din proiectul de lege, pe care la Senat au eliminat-o, în ceea ce privește termenele pentru exercitarea căilor de atac:
"3) Termenele pentru exercitarea căilor de atac declarate împotriva hotărârilor pronunțate până la data intrării în vigoare a prezentei legi și pentru motivele prevăzute de aceasta încep să curgă la data intrării sale în vigoare."
* La cazurile de revizuire a unei hotărâri judecătorești s-au introdus și deciziile CEDO:
„f) hotărârea de condamnare s-a întemeiat pe o prevedere legală de incriminare care, după ce hotărârea a devenit definitivă, a fost declarată neconstituţională, in tot sau in parte sau intr-o anumita forma de interpretare, de catre Curtea Constitutionala
g) neredactarea şi/sau nesemnarea hotărârii de condamnare de judecătorul care a participat la soluţionarea cauzei;(speța Liviu Dragnea - rămâne în lege)
- Stelian Ion (USR): ”Intenția este sa se aplice retroactiv, și revizuirea o propuneți să o puteți face oricand. Este operațiune Nufărul. Nu e normal sa pui in discutie decizii care au fost judecate defintiv. Propuneti ca revizuirea sa se faca oricand nu in termen de la publicarea in Monitorul Oficial”.
S-a reintrodus litera h):
h) Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat o încălcare a drepturilor sau libertăţilor fundamentale datorată unei hotărâri judecătoreşti, iar consecinţele graveale acestei încălcări continuă să se producă.”
* Probele care devin nule pe parcursul judecății devin nule
Art. 370^5:
Dacă pe parcursul judecării cauzei se constată că actele sau probele efectuate sau administrate în cursul cercetării penale sunt lovite de nulitate, acestea sunt eliminate din cauză, indiferent de soluția pronunțată în cursul verificării prealabile.
* La art. 164 privind perchezițiile făcute la instituții sau autorități publice s-a revenit la forma din inițiativa PSD care prevede că se aplică aceleași reguli ca la perchezițiile domiciliare, prevăzute la art. 157-163.
Dintre acestea:
"Percheziţia domiciliară ori a bunurilor aflate în domiciliu poate fi dispusă dacă există indicii temeinice cu privire la săvârşirea unei infracţiuni de către o persoană ori la deţinerea unor obiecte sau înscrisuri ce au legătură cu o infracţiune şi se presupune că percheziţia poate conduce la descoperirea şi strângerea probelor cu privire la această infracţiune, la conservarea urmelor săvârşirii infracţiunii sau la prinderea suspectului ori inculpatului
Organul judiciar este obligat să se limiteze la ridicarea numai a obiectelor şi înscrisurilor care au legătură cu fapta pentru care se efectuează urmărirea penală. Obiectele sau înscrisurile a căror circulaţie ori deţinere este interzisă sau în privinţa cărora există indicii temeinice că pot avea o legătură cu săvârşirea unei infracţiuni pentru care acţiunea penală se pune în mişcare din oficiu se ridică întotdeauna.
Obiectele care nu au legătura cu cauza se restituie persoanei căreia îi aparțin, în termen de 30 de zile de la data ridicării, cu excepția celor care sunt supuse confiscării, în condițiile legii sau pentru care a fost obținut ulterior mandat de percheziție. Prin obiecte care nu au legătură cu cauza, potrivit alin. (4) se înțelege orice obiect, suport electronic de date, sau înscris care nu servește ca mijloc de probă pentru dovedirea infracțiunii pentru care a fost autorizată percheziția sau pentru care a fost obținut ulterior mandat de percheziție de la judecătorul competent, potrivit legii.”
* Un martor nu poate avea mai multe calități și va fi însoțit de avocat, cu care se poate consulta inclusiv în condiții de confidențialitate.
La art. 116 alineatele 2^3, 2^4 se modifică:
"O persoană nu poate avea mai multe calități demartor fără identitate reală și nici nu poate fiîn același timp și martor amenințat și martor protejat în aceeași cauză.
Martorul poate fi însoțit de avocat în fața organelor judiciare și se poate consulta cu acesta, inclsuvi în condiții de confidențialitate, pe tot parcursul audierii."
* Condamnarea se dispune doar când acuzația a fost dovedită dincolo de orice îndoială.
Alineatul 2 al art. 103 se modifică și va avea următorul cuprins:
"(2) În luarea deciziei asupra existenței infracțiunii și a vinovăției inculpatului instanța hoărăște motivat, cu trimitere la toate probele evaluate. Condamnarea se dispune doar atunci când instanța are convingerea că acuzația a fsot dovedită dincolo de orice îndoială"
Ce prevede acum legea:
"(2) În luarea deciziei asupra existenţei infracţiunii şi a vinovăţiei inculpatului instanţa hotărăşte motivat, cu trimitere la toate probele evaluate. Condamnarea se dispune doar atunci când instanţa are convingerea că acuzaţia a fost dovedită dincolo de orice îndoială rezonabilă."
* Inculpatul va fi înștiințat cu data și ora când se va face urmărirea penală - prevederea era în forma inițială a proiectului însă la Senat a fost eliminată. Iordache a propus să fie din nou introdusă și votată:
La art. 83 - Drepturie inculpatului după lit b se introduce o nouă literă, litera b^1 cu următorul cuprins:
"b^1: Dreptul de a fi încunoștințat de data și ora efectuării actului de urmărire penală ori a audierii realizate de judecătorul de drepturi și libertăți. Încunoștințarea se face prin notificare telefonică, fax, e-mail sau prin alte asemenea mijloace, încheindu-se în acest sens un proces-verbal. Absența sa nu împiedică efectuarea actului."
Ce prevede acum Art. 83:
Drepturile inculpatului
În cursul procesului penal, inculpatul are următoarele drepturi:
a) dreptul de a nu da nicio declaraţie pe parcursul procesului penal, atrăgându-i-se atenţia că dacă refuză să dea declaraţii nu va suferi nicio consecinţă defavorabilă, iar dacă va da declaraţii acestea vor putea fi folosite ca mijloace de probă împotriva sa;
a1) dreptul de a fi informat cu privire la fapta pentru care este cercetat şi încadrarea juridică a acesteia;
b) dreptul de a consulta dosarul, în condiţiile legii;
c) dreptul de a avea un avocat ales, iar dacă nu îşi desemnează unul, în cazurile de asistenţă obligatorie, dreptul de a i se desemna un avocat din oficiu;
d) dreptul de a propune administrarea de probe în condiţiile prevăzute de lege, de a ridica excepţii şi de a pune concluzii;
e) dreptul de a formula orice alte cereri ce ţin de soluţionarea laturii penale şi civile a cauzei;
f) dreptul de a beneficia în mod gratuit de un interpret atunci când nu înţelege, nu se exprimă bine sau nu poate comunica în limba română;
g) dreptul de a apela la un mediator, în cazurile permise de lege;
g1) dreptul de a fi informat cu privire la drepturile sale;
h) alte drepturi prevăzute de lege.
* Sintagma "indicii temeinice" este înlocuită cu forma în vigoare, "suspiciune rezonabilă" în cazul incompatibilității judecătorului, deși în rest pe tot cuprinsul legii s-a operat această modificare - suspiciunea rezonabilă înlocuită cu indicii temeinice:
Art. 64 Incompatibilitatea judecătorului
Este incompatibil dacă:
f) există o suspiciune rezonabilă că imparțialitatea judecătorului este afectată.
* La Art. 10 - Dreptul la apărare
"(4^1) Exercitarea dreptului de a nu da nicio declaraţie nu poate fi utilizată împotriva suspectului sau inculpatului în nicio fază a procesului penal, neputând constitui o circumstanţă personală care să justifice convingerea organelor judiciare că persoana este vinovată de săvârşire infracţiunii pentru care este cercetată și nu poate fi utilizată la coroborarea probelor (n.r. - în loc de "coroborarea faptelor" cum prevedea forma adoptată de Senat)."
* S-a reformulat un alineat privitor la comunicarea publică a datelor despre dosare, fără o modificare pe fond, la articolul privind prezumția de nevinovăție:
(4) Prin excepție, în cursul urmăririi penale sau al judecății organele de urmărire penală sau instanța de judecată pot comunica public date despre procedurile penale care se desfășoară doar atunci când datele furnizate justifică un interes public prevăzut de lege sau acest lucru este necesar în interesul descoperirii și aflării adevărului în cauză.
***
Cei de la PSD au venit înainte de ședință cu o serie de amendamente la propriul proiect modificat și votat în Senat, pe care Iordache le prezintă iar cei din comisie le votează, pe rând, în timp ce amendamentele celor de la USR și PNL sunt respinse.
Cele mai importante și controversate modificări care vizează Codul de Procedură Penală votate la Senat (citește aici despe votul din Senat):
- revizuirea hotărârilor judecătoreşti definitive poate fi cerută în cazul în care soluționarea cauzei nu este semnată sau redactată de către judecătorul care a participat la proces
- pentru arestarea preventivă vor fi necesare probe sau indicii temeinice (ex: dacă suspectul a săvârşit o infracţiune, a influenţat martorii sau a încercat să distrugă probe)
- instanța de apel nu mai poate să dea o pedeapsă cu condamnare unei persoane care a fost achitată în primă instanță decât dacă apar probe noi
- dezvăluirile în timpul urmăririi penale referitoare la faptele şi persoanele care fac obiectul procedurii sunt interzise, cu excepția cazului în care se justifică interesul public "prevăzut de lege"
- convorbirile, comunicările sau conversațiile interceptate şi înregistrate, care nu privesc fapta ce formează obiectul cercetării, nu pot fi folosite sau ataşate la dosarul de urmărire penală
- După declanșarea urmăririi penale față de faptă - in rem - procurorii au termen un an de zile pentru declanșarea urmării penale împotriva persoanei, în caz contrar dosarul este clasat. ERATĂ În forma inițială, articolul făcea eronat referire la trimiterea în judecată a persoanei
- denunţurile vor aduce reduceri de pedeapsă doar dacă sunt făcute în maximum 6 luni de la faptă
- audierea unei persoane nu poate dura mai mult de 6 ore din 24 de ore, iar perioadele de 6 ore nu pot fi consecutive, intervenind un interval de 12 ore
- se elimină camera preliminară (prin modificări operate la Legea 304)
3
18
