Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Cum i-a tras statul cagula peste față „omului în alb”

Cătălin Paraschiv - șeful Brigăzii Speciale a Jandarmeriei Române

E de bun augur faptul că, prin implementarea Regulamentului General de Protecție a Datelor, cunoscut mai mult sub acronimul GDPR, Uniunea Europeană a limitat modul în care se trafichează datele personale. Prea mult eram cu toții bombardați cu diverse mesaje electronice de tip spam de către niște entități cu care nu am avut vreodată ceva în comun. Personal, primeam inclusiv apeluri telefonice pentru a fi invitat la nu știu ce evenimente, sau să mi se prezinte oferte, iar când îl întrebam pe interlocutorul meu sursa prin care a intrat în posesia numărului meu, brusc aflam că am discutat în trecut cu un coleg de-al lui, sau că are numărul meu dintr-o bază de date a unui alt departament. Evident că din acel moment putea să-mi ofere și luna de pe cer, eu nu mai eram interesat de ofertă.

Am remarcat, cu precădere în preajma zilei de 25.05.2018, cum cei mai mulți dintre cei care-mi furnizau nemilos spamuri și-au exprimat dorința să păstrăm legătura și pe viitor. Deși nu mi-am exprimat acordul explicit, condiție devenită obligatorie între timp, unii au continuat să îmi trimită mesaje nesolicitate, însă cei mai mulți au renunțat să o mai facă.

Înainte de intrarea în vigoare a acestui nou regulament, trei erau efectele negative la care era expus cetățeanul. În primul rând, se traficau baze de date conținând date personale de contact colectate, dacă nu în mod ilicit, măcar prin metode mai puțin ortodoxe. Al doilea efect consta în faptul că nu era necesară obținerea acordului celui vizat, acesta se prezuma. Iar al treilea efect - erau solicitate frecvent, în mod excesiv, date nenecesare pentru orice fel de înregistrare. Cel puțin aparent, aceste probleme s-au rezolvat sau măcar s-au ameliorat.

Însă, acest regulament, aplicat de un stat nedemocratic, autoritarist și abuziv, poate fi folosit pentru a cenzura abuzuri, punand astfel mai presus protejarea identității personale de alte valori fundamentale.

Spre exemplu, am aflat zilele trecute de la autoritățile statului român, faptul că un individ îmbrăcat în civil, care părea a coordona în stradă efectivele de jandarmi și care și-a permis la rândul lui să agreseze persoane, să le deposedeze de bunurile personale, precum telefoanele mobile sau camerele foto, se bucură în virtutea GDPR de protejarea identității. Astfel absurdul se petrece. Victima nu are dreptul să-și cunoască agresorul, cel din urmă având în mod legal identitatea protejată. Este halucinant să afli că agresorul tău are dreptul de a-i fi protejată identitatea.

Tot în virtutea GDPR, statul român a blocat o inițiativă jurnalistică prin care se urmărea publicarea identității consilierilor ministeriali. Mă aștept ca în curând, în virtutea aceluiași regulament european, să fie cenzurate identitățile tuturor angajaților fictivi de prin companiile de stat, iar aparatul de stat să se opacizeze și mai mult decât este deja, să fie blocate toate căile prin care ar putea ajunge la opinia publică detalii despre sinecuriști.

Ca punct de vedere personal, nici dilema legată de a publica, sau nu, rezultatele unui concurs/examen nu mi se pare justificată. Participarea la examene și concursuri face parte din sfera publică a activității individului, nu din cea privată și cenzurarea rezultatelor poate fi o portiță lăsată deschisă pentru abuzuri. Iar o atare interpretare a regulamentului poate duce la situații de-a dreptul ridicole. Spre exemplu, aplicând acest principiu în atletism, ar însemna ca participanții la competiție să alerge pe culoare separate prin parapeți pentru a nu-și putea vedea competitorii, întrucât și datele biometrice fac obiectul GDPR.

Ca o paranteză, dar tot despre ascunderea identității, am văzut că circulă pe rețelele de socializare capturi foto în care se observă cum ar fi fost mascate matricolele de pe căștile jandarmilor ce au „aplicat legea” în Piața Victoriei în data de 10 august 2018. Dacă într-adevăr s-a întâmplat așa, nu doar că aceasta este o dovadă clară a premeditării, a faptului că recurgerea la acte nejustificate de violență împotriva manifestanților făcea parte din plan, dar ascunderea matricolelor reprezintă și o garanție acordată jandarmilor că nu va exista o răspundere individuală, aceasta urmând a fi disipată.

Repet, dacă s-a întâmplat așa, ascunderea matricolei unui jandarm mascat, pentru a-l face neidentificabil, reprezintă echivalentul cagulei pe care și-o trage peste cap un infractor pentru a face imposibilă tragerea la răspundere.

Regulamentul General de Protecție a Datelor se conturează într-un nou exemplu de preluare de către statul român a unor reglementări europene, bune în esență, pentru a le aplica apoi în legislația internă după bunul plac, deturnându-le de la scopul inițial. Astfel, în loc ca acest regulament să-l protejeze pe cetățean, prin modul în care îi sunt gestionate de către terți datele personale, statul român înțelege să-și accentueze lipsa de transparență, ba mai mult se folosește de regulament pentru a acoperi și unele abuzuri. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • si o sa tot vedem de acum incolo tot felul de interpretari aberante legate de GDPR. romanii au tot timpul obiceiul sa mearga pe cea mai stricta interpretare a unei legi sau regulament, de teama sa nu vina vreun sef mai mare si sa ii traga la raspundere ca nu au interpretat corect. in felul acesta o sa vedem concursuri de angajare la care listele se vor afisa cu un indicativ numeric in loc de nume si nu o sa poti afla niciodata cum se numeste cel care a castigat concursul. cat despre conflictul de interese, cred ca poate sa fie si dezincriminat ca nu o sa mai poti niciodata sa-l descoperi.
    chestia este ca nu doar romanii au astfel de interpretari in ceea ce priveste GDPR-ul, imi aduc aminte de institutiile nemteste care platesc alocatia copiilor care au fost pacaliti de catre romani si bulgari cu diverse acte false intrucat aceste institutii nu puteau face schimb de informatii cu cei de la evidenta populatiei pentru ca aceste date erau date cu caracter personal.
    • Like 0
  • deci daca un politist te agreaseaza si nu vrea sa se legitimeze am dreptul sa il rup si eu la randul meu cu bataia? la fel si jandarmii care au ascus nr de pe casca teoretic ei legal nu se aflau acolo,
    • Like 0
  • ma intrebam cum deosebesti un om imbracat in negru (sau alb) care iti cara pumni si picioare in cap, de un jandarm care face acelasi lucru?
    cred ca in cartea tehnica a jandarmeriei exista o descriere intocmai a uniformei (si asi presupune - poate eronat - ca ea include si u numar matricol) insotita de amenintari la adresa celor care folosesc necuvenit (necuvenit poate include si comportament) insemnele
    la francezi e o discutie cu iz penal despre un sef - un fel de fantoma - care si-a pus , necuvenit, o brasarda a politiei la manifestatia de 1 mai (si a altoit vre-o 2 manifestanti dar mangaiere prin comparatie) ; de mirare ca nu a fost citat in videocipurile jandarmeriei!!
    nu stiu vineri, dar sambata - a doua zi - erau la piata victoriei, multe masini de pompieri, alea rosii etc, in care erau pititi niste omuleti in negru fara aspect de pompieri, si oricum nu prea aveau ce stinge pe acolo
    (asi zice ca au periclitat siguranta orasului, dezertand din zone mai inflamabile)
    de fapt cum deosebest niste unii cu cagule care ataca o banca de cei cu cagule?
    • Like 0
  • Autoritățile care profită de această lege europeană, ar trebui date în judecată, și mers până în pânzele albe, pentru ca mafia de stat să nu se poată masca.
    • Like 0


Îți recomandăm

Centrul Pompidou

Francezii anunță, sub patronajul președintelui Emmanuel Macron, deschiderea pe 27 martie a celei mai mari expoziții Brâncuși de până acum, iar un vin românesc a fost ales drept vinul oficial al evenimentului inaugural: Jidvei. (Profimedia Images)

Citește mai mult

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult