Viteza trenurilor de marfă a scăzut până la cea a unei biciclete

Data actualizării: Data publicării:
tren marfa

Calea ferată din România se degradează de la an la an, în condiţiile în care compania de infrastructură CFR SA a pierdut sume uriaşe pe care nu a fost în stare să le cheltuiască pentru reparaţii şi modernizări, a afirmat, miercuri, Vasile Şeclăman, director al Direcţiei de Supraveghere Feroviară din cadrul Consiliului Concurenţei.


"Calea ferată din România, din punctul de vedere al calităţii, în fiecare an se degradează, lasă de dorit. Aceasta se exprimă prin viteza de circulaţie foarte mică, de circa 44 de kilometri la oră în medie la călători şi nu mai vorbim la nivelul transportului de marfă, unde a scăzut în ultima vreme de la 18 kilometri la oră la 15-16 kilometri la oră", a arătat Şeclăman, potrivit Agerpres.ro.

În schimb, în ţările dezvoltate se vorbeşte deja de viteze de 250 de kilometri pe oră pentru transportul feroviar de călători, a arătat el.

"Investiţia principală, dacă vrem să dezvoltăm transportul feroviar de călători şi de marfă, trebuie să fie îndreptată către infrastructură, să existe programe naţionale, care să aducă bani de la bugetul de stat şi de la fondurile europene, astfel încât să putem ajunge cât de cât din urmă ţările dezvoltate. Mă refer la viteze astronomice pentru noi, când vorbim de transportul de călători, de 250 de kilometri pe oră, pe când la noi cea mai mare viteză este de 160 de kilometri la oră, pe tronsonul Bucureşti - Constanţa, recent modernizat", a continuat Şeclăman.

El a criticat CFR SA pentru faptul că a pierdut sume uriaşe la rectificările bugetare, tocmai pentru că nu şi-a urmărit planul de investiţii şi nu a fost în stare să direcţioneze banii acolo unde era nevoie.

"Pentru că nu s-a făcut acest lucru, iar la rectificările bugetare CFR SA nu a venit să ceară redirecţionarea sumelor necheltuite, aceşti bani s-au tot strâns ca profit şi au fost la finele anului 2016 de 600 de milioane de lei, cu tot cu impozitul pe profit, iar aceşti bani au fost viraţi în conturile statului român, în loc să fie folosiţi pentru investiţii, reparaţii, modernizări", a explicat reprezentantul autorităţii de concurenţă.

În consecinţă, a arătat el, anul următor, în 2017, Ministerul Finanţelor a alocat cu 19% mai puţini bani pentru investiţii în infrastructura feroviară. 

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri