Ciorbea explică de ce nu și-a delegat atribuțiile de sesizare la CCR: Avocatul poporului este o autoritate publică unipersonală, autonomă și independentă

Avocatul poporului, Victor Ciorbea, susține într-un comunicat de presă, că nu și-a delegat atribuțiile de sesizare la Curtea Constituțională a ordonanțelor de urgență către adjuncții săi pe motiv că instituția pe care o conduce este o autoritate publică unipersonală, autonomă și independentă.

El își fundamentează hotărârea pe o decizie a Curții Constituționale din 2013, potrivit căreia ”Avocatul Poporului are exclusivitatea în privinţa deciziei de a ridica o excepţie de neconstituţionalitate, parte a independenţei instituţionale şi funcţionale de care acesta se bucură (…)”.

Începând cu anul 2014, mai susține Ciorbea, ”s-a exceptat, în mod consecvent, delegarea atribuțiilor privind sesizarea Curții Constituționale”.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

Satoshi, despre ce înseamnă Europa pentru artiștii moldoveni

10:12

Idei practice pentru a mânca sănătos în călătoriile lungi

5:18

”Prin urmare, făcând aplicarea art. 15 alin. (3) din Legea nr. 35/1997 și a considerentelor Deciziei nr. 336/2013 sus-menționate, Avocatul Poporului nu a delegat nici prin Ordinul nr. 190 din 16 octombrie 2018 atribuțiile referitoare la sesizarea Curții Constituţionale cu privire la neconstituţionalitatea legilor, înainte de promulgarea acestora și nici pe cea de sesizare directă cu excepţia de neconstituţionalitate a legilor şi ordonanţelor. Avocatul Poporului consideră că decizia de a nu delega atribuțiile în materia controlului de constituționalitate al legilor și ordonanțelor pe calea obiecției și a excepției de neconstituționalitate este justificată și de faptul că instituția Avocatul Poporului este o autoritate publică unipersonală, autonomă și independentă”, se prevede în comunicatul de presă al Avocatului Poporului.

Ciorbea mai susține că ”aspectele sus-menționate reprezintă o consecință a realităților social-politice și economice ale României, care au determinat legiuitorul constituant să creeze o instituție de tip Ombudsman cu caracter unipersonal”.

”Tipul de conducere unipersonal al instituției, astfel cum reiese din dispozițiile constituționale, în antiteză cu modalitatea de conducere colectivă întâlnită în cadrul altor instituții de tip Ombudsman, conferă Avocatului Poporului putere de decizie și în egală măsură răspunderea personală pentru hotărârile luate. Acestea sunt rațiunile care fundamentează deciziile Avocatului Poporului în delegarea atribuțiilor sale”, se mai arată în comunicat.

Foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Comunicatul integral al Avocatului Poporului:

Prin Ordinul nr. 190 din 16 octombrie 2018 al Avocatului Poporului (pe care îl anexăm prezentului comunicat) au fost delegate unele din atribuțiile acestuia către un adjunct al Avocatului Poporului.

Prin acest ordin s-au exceptat de la delegare atribuțiile prevăzute de art. 15 alin. (1) lit. h), lit. i), lit. k), lit. m) și lit. n) din Legea nr. 35/1997, republicată, potrivit cărora Avocatul Poporului: ”h) poate sesiza Curtea Constituţională cu privire la neconstituţionalitatea legilor, înainte de promulgarea acestora; i) poate sesiza direct Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a legilor şi ordonanţelor; k) angajează salariaţii instituţiei Avocatul Poporului şi exercită dreptul de autoritate disciplinară asupra acestora; m) poate sesiza instanţa de contencios administrativ, în condiţiile legii contenciosului administrativ; n) poate formula cereri de chemare în judecată ori plângeri penale şi poate reprezenta în faţa instanţei de judecată minorul, atunci când acesta a fost victimă a violenţei fizice sau psihice din partea părinţilor, tutorelui sau reprezentantului legal, a abuzului, violenţei şi exploatării sexuale, a exploatării prin muncă, a traficului de fiinţe umane, a neglijării şi exploatării, precum şi a oricărei forme de violenţă asupra copilului, prevăzute şi sancţionate de legislaţia internă şi internaţională la care România este parte”, precum și cele prevăzute de art. 4 alin. (1) lit. a), lit. b)-parțial-, lit. c), lit. e), lit. f) și lit. g) din Regulamentul de organizare și funcționare al instituției Avocatul Poporului, republicat, conform cărora ”a) prezintă celor două Camere ale Parlamentului rapoarte, anual sau la cererea acestora; b) semnează rapoartele,(…) obiecţiile şi excepţiile de neconstituţionalitate, recomandările (…); c) aprobă statul de funcţii şi fişa postului pentru personalul din instituţie; e)numeşte, promovează, eliberează din funcţie personalul, potrivit dispoziţiilor legale; f) aprobă trecerea personalului dintr-un departament în altul; g) aprobă deplasările personalului în străinătate”.

Prin urmare, celelalte atribuții prevăzute de Legea nr. 35/1997, republicată și de Regulamentul de organizare și funcționare al instituției Avocatul Poporului  sunt exercitate de adjunctul Avocatului Poporului delegat prin ordin al Avocatului Poporului, după cum urmează:

• decide asupra petiţiilor formulate de persoanele fizice lezate prin încălcarea drepturilor sau libertăţilor acestora de către autorităţile administraţiei publice;
• verifică activitatea de rezolvare legală a petiţiilor primite;
• solicită autorităţilor sau funcţionarilor administraţiei publice în cauză încetarea încălcării drepturilor şi libertăţilor persoanelor fizice, repunerea în drepturi a petiţionarului şi repararea prejudiciilor;
• formulează puncte de vedere, la cererea Curţii Constituţionale;
• aprobă propunerile de sesizare din oficiu;
• aprobă efectuarea anchetelor și a vizitelor;
• aprobă notele privind propunerea de soluționare a unor petiții adresate Avocatului Poporului.

 Delegarea atribuțiilor în perioada concediului de odihnă este o instituție juridică permisă de prevederile art. 15 alin. (3) din Legea nr. 35/1997, republicată, potrivit cărora Avocatul Poporului poate delega exercitarea acestor atribuţii adjuncţilor săi sau unor persoane cu funcţii de conducere din cadrul instituţiei.

Dispozițiile art. 15 alin. (1) lit. h) și i) și ale alin. (3) din Legea nr. 35/1997, republicată, se interpretează în lumina considerentelor Deciziei nr. 336/2013 a Curții Constituționale, care a reținut că ”Avocatul Poporului are exclusivitatea în privinţa deciziei de a ridica o excepţie de neconstituţionalitate, parte a independenţei instituţionale şi funcţionale de care acesta se bucură (…)”.

În consecință, începând cu anul 2014, în acord cu aspectele reținute în Decizia nr. 336/2013 a Curții Constituționale, s-a exceptat, în mod consecvent, delegarea atribuțiilor privind sesizarea Curții Constituționale, așa cum reiese din ordinele privind delegarea atribuțiilor, afișate pe site-ul instituției Avocatul Poporului, la secțiunea Latest News/Resurse.

Prin urmare, făcând aplicarea art. 15 alin. (3) din Legea nr. 35/1997 și a considerentelor Deciziei nr. 336/2013 sus-menționate, Avocatul Poporului nu a delegat nici prin Ordinul nr. 190 din 16 octombrie 2018 atribuțiile referitoare la sesizarea Curții Constituţionale cu privire la neconstituţionalitatea legilor, înainte de promulgarea acestora și nici pe cea de sesizare directă cu excepţia de neconstituţionalitate a legilor şi ordonanţelor.

Avocatul Poporului consideră că decizia de a nu delega atribuțiile în materia controlului de constituționalitate al legilor și ordonanțelor pe calea obiecției și a excepției de neconstituționalitate este justificată și de faptul că instituția Avocatul Poporului este o autoritate publică unipersonală, autonomă și independentă.

Avocatul Poporului opinează că aspectele sus-menționate reprezintă o consecință a realităților social-politice și economice ale României, care au determinat legiuitorul constituant să creeze o instituție de tip Ombudsman cu caracter unipersonal.

Tipul de conducere unipersonal al instituției, astfel cum reiese din dispozițiile constituționale, în antiteză cu modalitatea de conducere colectivă întâlnită în cadrul altor instituții de tip Ombudsman, conferă Avocatului Poporului putere de decizie și în egală măsură răspunderea personală pentru hotărârile luate. Acestea sunt rațiunile care fundamentează deciziile Avocatului Poporului în delegarea atribuțiilor sale.

Instituții de tip Ombudsman unipersonale se regăsesc, ca de exemplu, în Portugalia, țară în care Ombudsmanul este asistat de doi adjuncți cărora li se pot delega anumite atribuții (ca de exemplu, efectuarea vizitelor inopinate, a inspecțiilor, efectuarea de anchete, examinarea petițiilor, solicitarea de date suplimentare pentru soluționarea petițiilor, audiențe) însă atribuția de sesizare a Curții Constituționale nu poate fi delegată.

Citește și:

• Avocatul Poporului a decis să solicite informații suplimentare Guvernului României și Ministrului Justiției pe tema OUG 92
• Victor Ciorbea, la Realitatea TV: Sunt la Miami, la nepoți/ Biletele de avion s-au cumpărat, se știa din data de 2 septembrie/ Avocatul Poporului nu a lămurit de ce nu și-a delegat atribuțiile
• Dan Barna: Ciorbea a plecat în concediu, problematic e că nu și-a delegat atribuțiile
• PNL și USR îi solicită Avocatului Poporului să atace de urgență ordonanța pe Justiție la Curtea Constituțională. Barna: Tocmai s-a tras oblonul peste lupta anticorupție din România