​Președintele Klaus Iohannis a susținut, într-o dezbatere despre comunism, că este nevoie de implicare civică a tuturor și curajul de a spune că lucrurile merg prost „până nu este prea târziu”. Șeful statului a comentat că libertatea și drepturile trebuie apărate. „Din negura vremurilor se ridică fantome (ale comunismului-n.r.), ies din colțuri”, a spus el.

HotNews.roFoto: Hotnews

„Dacă ne uităm în urmă, cam toate regimurile dictatoriale s-au putut construi fiindcă oamenii s-a uitat în altă parte sau au dat din umeri sau nu au participat. Când ar fi vrut să participe, când lucrurile erau evident greșite, a fost prea târziu. (...) Este importantă mai degrabă educația civică, ca să ridicăm vocea și să spunem ce credem înainte să fie prea tarziu”, a spus Iohannis în cadrul unei dezbateri despre comunism organizată de Funky Citizens.

Șeful statului a afirmat că românii și-au dorit libertatea, însă, uneori, „ce ai ţi se pare că este un dat pe care îl meriţi, nu trebuie să lupţi pentru el”. „Din păcate nu e aşa, şi pentru libertatea, drepturile noastre, libertatea de exprimare, trebuie să luptăm zilnic, astfel, din negura vremurilor din depărate, se ridică fantome, şi ies din colțuri”, a spus Iohannis.

Șeful statului a afirmat că perspectiva sa, ca etnic german, asupra comunismului și comuniștilor nu a fost diferită de cea a majorității. „Cam toți i-am urât pe comuniști și comunismul”, a spus Iohannis. El a comentat că pe vremea comunismului, au fost un fel de șefi care au avut avantaje și materiale, și de altă natură”, așa cum astăzi unii policieni încearcă să-și folosească poziția politică „pentru înavuțire personală”.

Declarații relevante ale șefului statului:

  • Nu doresc nimănui să retraiască ce am trăit în comunism. Ca dascăl, îmi doresc să-mi găsesc cuvintele potrivite să îi fac pe cei cărora le vorbesc să înțeleagă că a fost o greșeala fundamentală a societății, a statului și a oamenilor și că trebuie să construim un viitor în care astfel de scăpari nu mai pot fi posibile. Educația este baza societății, fără educație, ajungem pre repede și prea ușor să acceptam lucuri care nu ar trebui acceptate.
  • Dacă ne uităm în urmă, cam toate regimurile dictatoriale s-au putut construi fiindcă oamenii s-a uitat în altă parte sau au dat din umeri sau nu au participat. Când ar fi vrut să participe, când lucrurile erau evident greșite, a fost prea târziu.
  • Este importantă mai degrabă educația civică, ca să ridicăm vocea și să spunem ce credem înainte să fie prea tarziu. Nimeni nu și-a putut imagina că se poate ajunge într-o dictatură oribilă nici în Germania, nici la noi, nici în altă parte.
  • Dacă suntem activi și avem curajul să ne ridicăm și să spunem asta nu e bine... E nevoie de mult curaj pentru așa ceva și sper ca v-am convins un pic că în afară de literatură, de mate, fizică, chimie, e nevoie și de acel curaj cu care să spuneți că aici lucrurile merg prost.
  • Perspectiva mea nu a fost foarte diferită, față de perspectiva majorității. Pot să spun așa simplu: cam toți i-am urât pe comuniști și comunismul, sigur în afara celor care au fost un fel de șefi în comunism care au avut avantaje și materiale și de altă natură. ca și astăzi, unii politicieni încearcă să folosească poziția politică pentru înavuțire personală. Așa au fost și atunci. I-am urât, și nu din cauză că sunt etnic german sau sas, ci român, cetățean român, evident.
  • Când am fost tânăr, nu copil, că nu îşi dai seama, ne-am dorit foarte mult libertate, să ne exprimăm, să mergem să vedem locrui, alte ţări, să intrăm în contact cu oameni din alte părţi, să puntem spune liber ce ne dorim, să ne asociem şi să schimbăm societatea în bine şi aceste lucruri nu au fost posibile. Ne-am dorit foarte mult libertatea, şi la revoluţie, s-a auzit un singur cuvânt, libertatea.
  • Noi nu am ieşit la revoluţie să cerem bani sau pâine sau blugi sau maşini sau tv-uri, ci libertatea şi am cerut să scăpăm de comunism. Aşa s-a întâmplat şi am devenit liberi, necunoscând libertatea. Fiecare a definit-o cum a crezut, unii prin vizitarea a nenumărate locuri, alţii, dorind să înveţe să practice o meserie care îi plăcea, alţii au vrut să studieze.
  • Unii au crezut că libertatea înseamnă că poate face orice, asta a fost prost înţeleasă. Societatea, din decembrie 89 s-a construit şi este cea pe care o trăim acum, în ziua de azi, deci îi întrebăm pe români ce vor, nu spun libertatea, pentru că o avem.
  • Ce ai ţi se pare că este un dat pe care îl meriţi, nu trebuie să lupţi pentru el. Din păcate nu e aşa, şi pentru libertatea, drepturile noastre, libertatea de exprimare, trebuie să luptăm zilnic, astfel, din negura vremurilor, din depărtare, se ridică fantome, şi ies din colțuri