Lista celor care o atacă pe Kovesi la Bruxelles încercând să împiedice numirea acesteia la Parchetul European / Ultima epistolă, trimisă de Tudorel Toader

Atacurile la adresa Codruței Kovesi pentru a influența votul pentru numirea acesteia la Parchetul European continuă, prin scrisori trimise miniștrilor și eurodeputaților. Cel mai recent, ministrul Justiției, Tudorel Toader, le-a trimis o scrisoare tuturor miniștrilor de Justiție din țările Uniunii Europene, în care vorbește despre decizia Curții Constituționale care a dus la semnarea de către președintele Klaus Iohannis a revocării șefei DNA, precum și despre decizia care a vizat conflictul juridic între Ministerul Public și Guvern atunci când Direcția Națională Anticorupție a început ancheta în legătură cu elaborarea OUG 13 și cea referitoare la protocoalele parchet-SRI.

„Prin Decizia nr. 358/2018, Curtea Constituțională a luat act de existența unui conflict juridic de natură constituțională între Ministrul Justiției și Președintele României, generat de refuzul Președintelui României de a pune în practică propunerea de concediere a șefului Procuror al Direcției Naționale Anticorupție. De asemenea, Curtea a decis ca Președintele României să emită decretul privind demiterea procurorului șef al Direcției Naționale Anticorupție.

În considerente, Curtea a recunoscut, printre alte aspecte, faptul că «dacă în cazul numirii în funcție de conducere, ministrul justiției are o largă marjă de apreciere, în timp ce Președintele României are o marjă limitată, în cazul de revocare, ministrul de justiție are o marjă minimă de apreciere, întrucât limitele impuse de lege sunt extrem de stricte și, în aceste condiții, Președintele României nu poate decât să se opună dreptului său de a verifica legalitatea propunerii , și poate refuza aceasta numai dacă propunerea nu este conformă cu legea, caz în care procedura va înceta. Desigur, niciun text constituțional nu se opune existenței consultărilor între cele două autorități publice în conformitate cu articolul 1 alineatul (5) și articolul 80 alineatul (2) al doilea paragraf din Constituție, dar având în vedere că întreaga procedură se desfășoară în timp ce puterea discreționară / marja de apreciere a ministrului justiției – ministrul care joacă un rol central în procedură – este minim, puterea discreționară a președintelui nu poate fi recunoscută în nici un fel. Prin urmare, Președintele României are o singură competență legată de această procedură, limitată la verificarea condițiilor de legalitate a procedurii».

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Sfaturi pentru a evita să te simți prea plin după o masă

05;35

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

Satoshi, despre ce înseamnă Europa pentru artiștii moldoveni

10:12

Mai mult, Curtea a recunoscut de asemenea că Președintele României nu își poate exercita puterile legale într-un sens care ar afecta textul constituțional. De aceea, competența sa este de a controla legalitatea măsurii, și anume propunerea de revocare, deoarece nu poate invoca aspecte legate de oportunitatea propunerii sau nu poate efectua o evaluare a activității procurorului șef / procurorului general, după cum este cazul. Prin urmare, puterea de decizie a președintelui României se limitează la condițiile de legalitate ale propunerii de revocare depuse“, menționează Tudorel Toader în scrisoare.

El amintește și Decizia nr. 68/2017, în care Curtea Constituțională a declarat că „există un conflict juridic de natură constituțională care există între Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție și Guvernul României, generat de acțiunea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție să își asume competența de a verifica legalitatea și oportunitatea unui act normativ, respectiv al Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 13/2017, în timp ce încalcă competențele constituționale ale Guvernului și ale Parlamentului, prevăzute la art. 115, par. (4) și (5) din Constituție, respectiv ale Curții Constituționale, prevăzute la art. 146, litera d din Constituție“.

„În acest context, Curtea a recunoscut că prin conduita sa, Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție a acționat ultra vires și a preluat o competență pe care nu o are – controlul modului de adoptare a unui act normativ, sub aspectul legalității și oportunității acestuia, care au afectat buna funcționare a unei autorități. Mai mult decât atât, în ceea ce privește Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție, comportamentul compatibil cu Constituția apare (…), și anume exercitarea competențelor stabilite prin lege în conformitate cu dispozițiile constituționale privind separarea puterilor de stat și, prin urmare, abținerea de la orice acțiune care ar putea avea drept efect subrogarea în competențele unei alte instituții publice. Prin urmare, Ministerul Public nu are competența de a desfășura activități de urmărire penală în ceea ce privește legalitatea și oportunitatea unui act normativ adoptat de legiuitor“, subliniază Tudorel Toader.

Ministrul Justiției continuă cu precizarea că, „în ultimele săptămâni, a avut loc o discuție importantă pe plan internațional despre o serie de protocoale semnate între serviciul de informații al României, SRI și diverse instituții din sistemul justiției“. El amintește și o afirmație a prim-vicepreședintelui Comisiei Europene, Frans Timmermans: „Climatul necesar reformei s-a deteriorat datorită protocoalelor secrete dintre procuratură și serviciile de informații. Solicit autorităților române să efectueze investigații complete și imparțiale cu privire la această problemă. Românii merită o ordine de aplicare a legii cu toate autoritățile supravegheate în mod corespunzător și o independență judiciară deplină“.

Tudorel Toader mai scrie că „protocoalele, de când au fost declarate neconstituționale, aduc aminte de amestecul politicului, de Securitate și de aplicarea legilor atât de cunoscută în țara noastră în perioada regimului comunist“. El încheie cu mențiunea că „printre semnatarii acestor pacte secrete si antidemocratice a fost Laura Codruta Kovesi”.

• Și deputatul PSD Liviu Pleșoianu le-a trimis eurodeputaților o scrisoare anti-Kovesi.

”Le-am scris europarlamentarilor despre două aspecte: prezența domniei sale în sufrageria lui Oprea, împreună cu Maior și Coldea, împreună cu alți politicieni aflați în tabăra lui Băsescu. Oamenii care trebuie să dea un vot în Parlamentul European trebuie să știe cine e Kovesi, la fel trebuie să știe și ce a făcut cu acele protocoale odioase încheiate cu SRI. Cred două lucruri, că trebuie să luptăm pentru adevăr până la capăt și mai cred că sunt mulți oameni acolo care în momentul în care vor afla acele lucrui cel puțin se vor gândi când apasă acel buton”, a declarat Liviu Pleșoianu, la Antena 3.

• Europarlamentarul PSD Emilian Pavel le-a trimis colegilor din Parlamentul European un e-mail cu informații neadevărate despre Laura Codruța Kovesi, încercând astfel să blocheze numirea acesteia la șefia Parchetului european.

• Pe rolul Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție (SIIJ) „sunt înregistrate un număr de 18 dosare” privind-o pe Laura Codruța Kovesi, a transmis procurorul-șef secție Gheorghe Stan, într-un răspuns oficial către Romanian Community Coalition, condusă de pastorul Chris Terhes.

Chris Terhes este promovat intens de Antena 3, iar anul trecut, la sesizarea sa, Inspecția Judiciară a început o investigație împotriva președintei Instanței Supreme, Cristina Tarcea.

• În plus, unele asociații de magistrați s-ar fi implicat în denigrarea Codruței Kovesi.

Săptămâna trecută, ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, declara, pentru Agerpres, că informaţii despre Laura Codruţa Kovesi au ajuns deja la Parlamentul European şi la omologii săi, dar nu au fost transmise de el, asociaţiile profesionale ale magistraţilor fiind cele care ar fi „facilitat” comunicarea.

Laura Codruța Kovesi va fi audiată pe 26 februarie în Comisia pentru libertăți civile (LIBE) a Parlamentului European (PE) pentru postul de procuror-șef al Parchetului european, au declarat surse din PE pentru G4Media.ro (detalii aici).

Kovesi s-a clasat pe primul loc în selecția pentru postul de procuror european realizată de un Comitet special de selecție, care a trimis lista scurtă de trei nume la Parlamentul European și Consiliul UE, instituțiile care urmează să aleagă câștigătorul competiției.

Reacția lui Tudorel Toader, autorul revocării Laurei Codruța Kovesi de la șefia DNA, a fost una negativă: el a susținut că membrii comitetului de selecție nu cunosc abuzurile pe care aceasta le-a comis în România și a anunțat că va trimite fiecărui ministru de justiție din UE decizia CCR privind demiterea acesteia din funcția de șefă a DNA.

În ciuda opoziției majorității PSD-ALDE, mai mulți oficiali din Germania și Austria au anunțat că țările lor o vor susține pe Kovesi pentru a conduce Parchetul european, o instituție nou-creată la nivelul UE, care va putea instrumenta dosarele cu mari fraude cu fonduri europene și/sau cu caracter transfrontalier. Fraudele mari sunt considerate de peste 100.000 de euro, însă, în cazuri specifice, Camera permanentă competentă din cadrul EPPO va decide dacă un caz cu prejudiciu mai mic va fi preluat de Parchetul european în funcție de gravitatea sau complexitatea lui (detalii aici).

Foto: Inquam Photos/ Octav Ganea