​​Dacă îi arăți cuiva 10 mere, acesta poate vedea în el o porție de viitor compot, altul o felie de posibil tort de mere iar un al treilea ar vedea doar 10 mere la care s-ar uita până când acestea s-ar strica. La conferința de miercuri a Coface, destinată prezentării studiului insolvențelor, Eugen Anicescu (country manager) și Iancu Guda (Services Director) au prezentat fotografia economiei României. Adică merele pe care le avem în prezent. Hint: uitați imaginea tortului de mere. El nu există.

Eugen Anicescu si Iancu Guda, Coface RomaniaFoto: Hotnews

”Vedem o adâncire a dezechilibrelor macroeconomice în România. Creșterea salariilor s-a dus în consum și mai ales în consum de import. Din formarea PIB se disipă contribuția consumului intern, dar apar ca un contributor semnificativ stocurile! ”, atrage atenția Eugen Anicescu, country manager Coface România.

Imaginea de mai jos ar trebui să conducă spre câteva reflexii:

De ce ar trebui să ținem cont de asta? Explică tot managerul local al Coface: ”Dacă ținem cont că UE- principalul nostru partener comercial - încetinește, ar trebui să fim îngrijorați că producem pe stoc. S-ar putea să avem o problemă de rapiditate a descărcării de stocuri”, mai spune Anicescu.

Problema motorului de creștere a economiei nu este doar acesta. ”Avem un deficit comercial de 6%. O provocare o reprezintă perspectivele lui de a finanțare, mai ales în cazul unor fluxuri volatile de capital. Avem un curs depreciat, iar această depreciere ar putea continua, avem dobânzi real negative și perspective de diminuare a profiturilor companiilor din România”, spune și Iancu Guda, Head of Services al Coface (ca urmare a OUG 114- n.n).

În plus, completează Anicescu, la sfârșitul toamnei trecute, România avea cel mai mare deficit bugetar din UE. Mai mult, România este singura țară care nu a avut niciodată excedent nici comercial nici bugetar. Dacă ne uităm și la ce facem cu banii care amplifică deficitul, observăm că nu investim mai nimic. Facem deficit ca să plătim cheltuieli curente. La 2.6% din PIB cât reprezintă investițiile publice suntem la cel mai jos nivel din ultimii 12 ani! Suntem la o treime din volumul investițiilor făcute în vârful crizei.”, atrage atenția Anicescu.

Iar fără investiții actuale, cum să pui bazele unei creșteri viitoare? Dacă nu semeni nimic, de unde să recoltezi ceva în viitor?

”Te mai uiți și la veniturile fiscale. În ani cu creștere economică puternică, tu ca țară ai venituri fiscale în scădere, de numai 25%.”, mai spune Anicescu.

Potrivit acestuia, măsurile legislative actuale pun presiune pe mediul bancar și pe costul finanțării. ”Crescând costurile băncilor cu taxarea nu știu dacă apetitul lor de a da credite va rămâne același”, mai explică șeful Coface România.

Nici piața muncii nu arată foarte bine. ”La fiecare 3 români activi pe piața muncii, unul lucrează în străinătate”, spune Iancu Guda.

Despre insolvențe:

• Contextul macroeconomic devine instabil, ca urmare a politicilor fiscale prociclice care alimentează creșterea unui deficit fiscal foarte ridicat într-o perioadă de temperare a creșterii economice. În continuare, numărul companiilor insolvente în 2018 este similar cu cel înregistrat în anul anterior, respectiv aproape de 8.200 de companii și continuă să se situeze la minimul ultimului deceniu. În plus, se observă o scădere graduală a companiilor insolvente cu venituri peste 0,5 MIL EUR (medii și mari). Evoluția se reflectă și în diminuarea pierderilor financiare, estimate prin diferența dintre nivelul datoriilor și al activelor imobilizate raportate de companiile insolvente și sociale, estimate prin numărul locurilor de muncă înregistrat de firmele insolvente. Pierderile financiare cauzate de firmele insolvente în ultimii trei ani s-au situat între 8-9 MLD RON, mult sub nivelul raportat între 2014 - 2015.

• Perspectivele sunt însă pesimiste, deoarece a crescut, în ultimii zece ani, vulnerabilitatea mediului de afaceri activ în România, ca urmare: a investițiilor modeste pe termen lung, decapitalizării companiilor, pierderii independenței financiare pe termen scurt din cauza capitalului de lucru negativ, creșterii riscului sistemic din cauza extinderii termenului de încasare a facturilor la maxime istorice, supradimensionării stocurilor, creșterii presiunilor asupra profitabilității companiilor și alimentării unui proces inflaționist în spirală din cauza creșterii costurilor, a salariilor peste avansul productivității, polarizării veniturilor și a lichidității marilor companii în contexul subțierii păturii de mijloc, tensionării pieței muncii din cauza depopulării României și subdezvoltării rețelei naționale de transport rutier.

„Modificările fiscale intrate în vigoare la începutul acestui an, în special taxarea excesivă a activelor bancare la cel mai ridicat nivel din lume vor complica accesul la finanțare, iar băncile vor fi mult mai atente cui vor acorda un credit, presiunile inflaționiste vor crește costul finanțării, iar continuarea decelerării consumului va diminua venitul companiilor. Efectele de runda a doua vor fi și mai dezastruoase - afectate de scăderea vânzărilor, de colectarea mai lentă a creanțelor, de creșterea costurilor de finanțare și de complicarea accesului la creditul bancar sau comercial, o serie de companii vor recurge la disponibilizări, contribuind la un nou val de scădere a consumului și a veniturilor companiilor”, a precizat Iancu Guda, Services Director, Coface România.

• În contextul creșterii riscurilor pe plan extern și a dezechilibrelor macroeconomice pe plan intern, vulnerabilitatea companiilor conduce la creșterea numărului de insolvențe în perioada 2019 - 2020 cu cel puțin 20%. Fenomenul devine îngrijorător și din cauza amplificării pierderilor financiare și sociale propagate de acestea în contextul efectului de contagiune foarte ridicat din mediul de afaceri prin termenele de plată deja foarte extinse dintre companii.

• „Numărul companiilor care și-au întrerupt activitatea în 2018 depășește pragul de 140.000 și este aproape de maximul din ultimul deceniu. În același timp, numărul companiilor SRL nou înmatriculate a scăzut în 2018 cu 9%, în contextul unui climat economic afectat de impredictibilitate, pe fondul presiunilor generate de costurile salariale în creștere, forța de muncă limitată, creșterea costului de finanțare și modificările de politici fiscale. Aceasta poate indica deteriorarea încrederii în perspectivele economiei pe termen mediu-lung din partea antreprenorilor actuali sau a celor care se gândesc să înființeze o companie”, a declarat Eugen Anicescu, Country Manager, Coface România.

De asemenea, politica monentară din SUA tot mai restrictivă, războiul comercial dintre China și Statele Unite, volatilitatea fără precedent a indicilor bursieri din ultimii zece ani, decelerarea creșterii economice a Chinei, conflictele și tensiunile geopolitice, cresc riscurile apropierii următoarei recesiuni în 2019 - 2020.

De ce suntem mai vulnerabili:

• Investițiile pe termen lung sunt depășite de amortizarea (învechirea activelor), în condițiile în care ponderea acestora în total a scăzut la 44% în 2017, comparativ cu 63% în 2008, ceea ce reflectă investiții foarte modeste pe termen lung și scăderea competitivității companiilor active în România.

• Gradul de capitalizare a scăzut la 25% la finalul anului 2017, comparativ cu 35% acum un deceniu, ceea ce indică implicit o creștere a îndatorării companiilor și vulnerabilitatea acestora la fluctuația costului de finanțare.

• Valoarea contabilă a stocurilor aproape că s-a dublat în ultimul deceniu, crescând de la 113 MLD RON (2006) la 204 MLD RON (2017). Cele două maxime au fost înregistrate în 2008 și 2017, când PIB-ul a crescut aproape de două ori peste nivelul potențial.

• Pierderea independenței financiare pe termen scurt - gradul de acoperire a datoriilor pe termen scurt prin activele circulante a scăzut la 95% în 2017, comparativ cu 112% în 2008, ceea ce reflectă presiunile și dependența companiilor de rostogolirea datoriilor pe termen scurt.

• Creșerea riscului sistemic din cauza extinderii termenului de încasare a creanțelor - relațiile de afaceri s-au dezvoltat foarte mult pe încredere și instinct. În acest context, termenul mediu de încasare a creanțelor a crescut semnificativ de la momentul impactului crizei financiare până în prezent, deoarece creanțele au crescut mai accelerat decât veniturile.

• Presiuni asupra profitabilității companiilor - ponderea cheltuielilor cu materia primă a crescut semnificativ, de la 22% în 2007, la 27% în 2017, fiind compensate parțial de scăderea cheltuielilor privind mărfurile, de la 41% în 2007, la doar 30% în 2017.

Sectoarele cele mai afectate de insolvențe

În majoritatea studiilor realizate de Coface privind evoluția insolvențelor, primele 10 sectoare cu cel mai mare număr al firmelor aflate în insolvență au rămas cu precădere neschimbate, singurele modificări fiind la nivel de ordine în cadrul topului, dar cu variații de una, maximum două poziții.

• Cele mai multe insolvențe deschise în 2018 au fost în sectorul construcțiilor (1.321), urmat de comerțul cu amănuntul (1.293) și comerțul cu ridicata și distribuție (1.239). Analizând evoluția cazurilor de insolvență pe rol în ultimii 5 ani, se observă o tendință de consolidare a gradului de concentrare a volumelor în primele 3, respectiv 5 sectoare.

Analizând evoluția pentru 2018 prin comparație cu perioada similară a anului anterior, se observă declanșarea unei spirale distructive care semnalează scăderea nivelului de încredere în perspectivele economiei.

Resurse utilizate:

Prezentarea făcută miercuri la sediul Coface. (pdf)

și

Studiul insolvențelor.