The Irish Times: În mod ruşinos, Bucureştiul a făcut tot ce a putut pentru ca unul dintre proprii săi cetăţeni să nu devină primul procuror-şef al UE

În această lună, atunci când liderii UE s-au adunat la Sibiu, în România, pentru a stabili viitorul de după Brexit al UE în cea mai luminoasă perspectivă posibilă, pentru destul de mulţi dintre ei, agenda reuniunii a avut şi un subtext vizând în aceeşi măsură o uniune de responsabilităţi şi de drepturi, scrie The Irish Times, citată de Rador.

În special olandezii au fost cei care au subliniat necesitatea întăririi monitorizării colective a bugetului şi a supervizării statului de drept pentru unele state recalcitrante, demersul fiind totodată un avertisment potrivit căruia angajamentul faţă de uniunea politică implică şi obligaţii pentru cei care vor să facă parte din organizaţie.

O zi mai târziu, fără îndoială ca să fie scutită de ruşine, preşedinţia română a primit o scrisoare dură prin care Comisia Europeană se declara pregătită să invoce împotriva sa Articolul 7 cu privire la statul de drept. Articolul prevede că drepturile unui stat membru pot fi suspendate de parteneri din cauza „ameninţărilor sistematice” la adresa principiilor de bază ale UE. În prezent, Ungaria şi Polonia sunt deja supuse acestui proces.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

Satoshi, despre ce înseamnă Europa pentru artiștii moldoveni

10:12

Idei practice pentru a mânca sănătos în călătoriile lungi

5:18

Scrisoarea vicepreşedintelui Frans Timmermans avertizează că noile măsuri disciplinare ale României, vizându-i pe judecători, reprezintă o gravă ameninţare la adresa independenţei juridice, iar recentele reglementări vizând uşurarea pedepselor riscă să creeze o anume imunitate în faţa unor delicte grave, în special la nivelul corupţiei semnalate printre politicieni.

El cere ca, înaintea unei eventuale decizii a Comisiei pe tema Articolului 7, guvernul să discute cum poate remedia asemenea deficienţe. Guvernul are încă de dat un răspuns.

Alarmant este însă faptul că, parcă tocmai pentru a dovedi justeţea criticilor comisiei, în mod ruşinos, Bucureştiul a făcut tot ce a putut pentru ca unul dintre proprii săi cetăţeni să nu devină primul procuror-şef al UE.

Noua funcţie creată în cadrul UE va investiga furtul anual a sute de milioane de euro din fondurile UE şi cazurile grave de evaziune fiscală transfrontalieră, ceea ce ar putea duce la ciocniri cu guverne şi partide de guvernământ – precum cel din România – care au rezultate slabe în combaterea corupţiei. (Irlanda se numără printre cele şase state care nu au semnat aderarea la această iniţiativă, prevăută să intre în vigoare până în 2021).

Anul trecut, ministrul justiţiei a forțat-o pe Laura Codruţa Kövesi, fostul procuror-şef împotriva corupţiei din România care a creat probleme guvernului, să-şi părăsească postul.

În timpul celor cinci ani de mandat, rata condamnărilor pentru corupţia la nivel înalt a crescut, ea vizând întregul spectru politic, iar asta i-a atras preţuirea UE. Kövesi contestă demiterea la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului, dar, acasă, ea trebuie să răspundă unor acuzaţii de mită şi abuz în serviciu, fiindu-i totodată impuse restricţii de călătorie.

Deşi statele membre l-au susţinut pentru ocuparea postului din UE pe candidatul francez Jean-François Bohnert, Kövesi a fost susţinută de celălalt for de conducere, respectiv, de Parlamentul European. Numirea în acest post a unei asemenea candidate, reprezentative şi extrem de calificate, ar fi o binevenită confirmare a angajamentului UE faţă de respectarea statului de drept în toate ţările membre.

Sursa: The Irish Times/ Rador/ Traducerea: Alexandru Danga/ Sursa Foto: Inquam Photos/ Autor: George Călin