Ce au lăsat pe Lună astronauții? Costurile programului Apollo

Data actualizării: Data publicării:
neil armstrong pe luna

Misiunea Apollo 11 a îndeplinit visul președintelui american de la acea vreme, John F. Kennedy, de a trimite un om pe Lună până la sfârșitul anilor 1960. La acest țel au contribuit aproape o jumătate de milion de oameni. Ce a însemnat, însă, întregul program Apollo?

1961-1972. Adică, 11 ani. Atât a durat programul Apollo, cel mai ambițios din istoria spațială. O muncă asiduă, în care s-au implicat 34.000 de angajați NASA și aproximativ 375.000 de specialiști din industria de profil și de la cele mai de prestigiu universități americane. Visul președintelui american J. F. Kennedy, pe care nu a mai apucat să-l trăiască, a costat agenția spațială americană aproape o sută de miliarde de dolari.

Programul Apollo a început cu un eșec

Programul Apollo a început cu un eșec, care ar fi putut să îi descurajeze pe americani, angajați deja într-o cursă spațială cu sovieticii. Pe 27 ianuarie 1967, cei trei astronauți care ar fi trebuit să deschidă lungul șir de explorări au murit în timpul unui incendiu survenit la testul dinainte de lansare. Programul Apollo a fost blocat timp de 18 luni.

Zborul a fost reluat abia în octombrie 1968. Apollo 7 a ajuns atunci pe orbita joasă a Pământului și a testat cu succes modulul de comandă. 11 zile a durat misiunea, timp în care cei trei astronauți au reușit și prima transmisiune directă televizată, în care le-au arătat pământenilor o imagine a spațiului. Pentru performanța lor au primit un premiu Emmy.

Pe 20 iulie 1969, doi dintre astronauții Apollo 11 coborau de pe orbită pe suprafața lunară. Primul care pășea pe Lună era comandantul Neil Armstrong, îmbrăcat într-un costum cusut manual de o firmă celebră pentru sutienele și corsetele pe care le producea.

Multă lume s-a mirat de ce comandantul misiunii a fost cel care a pășit primul pe Lună, când acesta trebuia să rămână la manșa modulului, în eventualitatea unei urgențe. Tocmai prestanța funcției l-a obligat să-și asume această responsabilitate. Pentru că era vorba de un salt uriaș pentru omenire.

A doua misiune de aselenizare începe cu emoții: racheta e lovită de fulgere

A doua misiune de aselenizare, Apollo 12, a început cu emoții. Pe 14 noiembrie 1969, la doar 36 de secunde de la desprinderea de sol, racheta care purta modulul spre Lună a fost lovită de două fulgere. Un controlor de zbor a salvat situația de la sol și echipajul a reușit aselenizarea.

Pentru că nimeni nu ştia ce se află pe suprafaţa Lunii, la revenirea pe Pământ, echipajele Apollo 11, 12 şi 14 au fost ţinute în carantină timp de trei săptămâni, de teama microbilor extratereştri.

Membrii Apollo 12 au fost cei mai ghinionişti. Au petrecut Ziua Recunoștinței închiși, dar au primit, conform tradiţiei, friptură de curcan la cină.

12 astronauți au pus piciorul pe Lună

În total, în timpul programului Apollo, 12 astronauți au pus piciorul pe Lună. Și cei mai mulți au lăsat o amintire pe satelitul natural al Terrei: piese din module, obiecte personale și chiar o sculptură și o listă cu numele a 14 astronauți și cosmonauți decedați.

NASA a câştigat astfel cursa pentru Lună şi a deschis apetitul pentru explorări şi în alte medii, mai îndepărtate, pe asteroizi sau în alte galaxii.

Un album generos cu fotografii din timpul misiunilor Apollo puteți accesa aici.

Citiți și: De ce teoriile conspirației continuă să aibă succes, la 50 de ani de la prima aselenizare

 Dovezi de netăgăduit că omul a pășit pe Lună

Când va fi următoarea misiune NASA de aselenizare și cât de realist e termenul?

50 de ani de la aselenizare. România, singura țară din blocul comunist care a transmis evenimentul

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri