Dana Gîrbovan, nominalizată în sedința de vineri a Comitetului Executiv al PSD pentru funcția de ministru al Justiției, este de profesie judecător și este fondatoarea Uniunii Naționale a Judecătorilor - un ONG despre care ea nu a putut preciza niciodată câți membri are sau reprezintă. Gîrbovan a fost, în ultimii 2 ani și jumătate, o susținătoare vocală a controversatelor modificări aduse legilor justiției, care au scos sute de mii de români în stradă. UNJR a fost singurul ONG acceptat la dezbaterile "comisiei speciale" din Parlament, conduse de Florin Iordache. Numele Danei Gîrbovan a mai fost vehiculat o dată pentru funcția de ministru al Justiției în urmă cu doi ani și jumătate, după demisia lui Florin Iordache și înainte de numirea lui Tudorel Toader în fruntea ministerului. Presa a scris atunci că Dana Gîrbovan a fost dorită chiar de Liviu Dragnea la conducerea Ministerului Justiției.

HotNews.roFoto: Hotnews

Dana Gîrbovan s-a născut la 3 septembrie 1978 la Jibou, a studiat la Facultatea de Drept din cadrul Universității Babes-Bolyai din Cluj-Napoca și la Institutul Național al Magistraturii. Și-a început cariera ca judecător stagiar la Judecătoria Zalău, în anul 2001, iar din anul 2008 este judecător la Curtea de Apel Cluj, secția Civilă. Este căsătorită și are doi copii.

În anul 2007, Dana Gîrbovan a fondat "Uniunea Națională a Judecătorilor din România", un ONG despre care fondatoarea sa nu a precizat niciodată câți membri are și câți judecători reprezintă, în ciuda insistențelor presei de a clarifica acest aspect. Potrivit Danei Gîrbovan, "UNJR a fost fondată în 2007 cu gândul nu de a crea un sindicat, ci de a avea o asociație dinamică, activă, prezentă în spațiul public pe tot ceea ce înseamnă dezbateri privind sistemul judiciar, indicând probleme și oferind soluții."

Atât Uniunea Națională a Judecătorilor din România, care, potrivit Danei Gîrbovan, "acționează ca un câine de pază al independenței justiției", cât și președinta UNJR, s-au remarcat adesea, în ultimii ani, printr-o serie de poziții controversate:

• În februarie 2017, după ce Direcția Națională Anticorupție a deschis un dosar privind adoptarea și ulterior abrogarea controversatei OUG 13, care a scos în stradă sute de mii de oameni în toată țara, Dana Gîrbovan califica ancheta DNA drept "un derapaj" și cerea "o analiză serioasă la nivel de sistem pentru a se stabili care au fost cauzele unui astfel de derapaj".

• Pe 9 iulie 2019, în ziua publicării Raportului GRECO ce arăta că România a făcut progrese insuficiente în combaterea corupţiei și critica înființarea Secției speciale, Dana Gîrbovan afirma că: "Rapoartele GRECO pe Romania confirmă, încă o dată, că aceste evaluări sunt nu doar vădit subiective, ci conțin și erori grosiere. (...) Raportul de follow-up cuprinde o analiză părtinitoare și pe alocuri superficială ori eronată a problemelor ce fac obiectul sau, fapt ce compromite seriozitatea și profesionalismul unui asemenea raport ce se finalizează prin 'recomandari' adresate unui stat pe chestiuni ce țin de justiție".

• La finalul lunii iulie 2019, Dana Gîrbovan afirma că "este tristă și foarte cinică folosirea cazului de la Caracal pentru ca diverși magistrati, jurnaliști sau formatori de opinie să își valideze tezele despre justiție și modificările aduse legilor justiției."

• Dana Gîrbovan a criticat și organizarea referendumului pe justiție din 26 mai, despre care a declarat că îi amintește de "comunism": "Prin includerea mai multor probleme într-o singură întrebare, referendumul din 26 mai încalcă libertatea fiecărui cetățean de a-și exprima distinct punctul de vedere cu privire la fiecare dintre multele probleme supuse referendumului. Altfel spus, prin modul în care au fost formulate întrebările, referendumul mi-a amintit tot de perioada comunistă, când, dacă vroiai să cumperi un kg de carne, trebuia să cumperi și o conserva de pește sau o pungă de creveți expandați."

• După ce a fost o susținătoare, anul trecut, a modificării legilor justiției în varianta în care au trecut de "Comisia Iordache" și de Parlament și a contribuit activ la elaborarea acestor modificări, Dana Gîrbovan a criticat, la începutul acestui an, Ordonanţa lui Tudorel Toader (OUG 7) care aducea noi modificări acestor legi, afirmând că "reprezintă un regres faţă de legile justiţiei votate în Parlament".