Sari la continut

De opt ani suntem împreună. Vă mulțumim!

Găsim valori comune, sau scriem despre lucruri care ne despart. Ne unesc bunul simț și credința că putem fi mai buni. Suntem Republica, sunteți Republica!

Spectatori la Cataclism: cum așteptăm ca piromanii Planetei să ne stingă focul

Incendiu în jungla amazoniană

Foto: Guliver Getty Images

Undeva în Buenos Aires, se separă lumile de-o parte și de alta a unei șosele. Pe stânga, suporterii lui San Lorenzo, echipă la care Papa Francisc are abonament din tinerețe. Oamenii vin dintr-un cartier muncitoresc, au fost exilați cu forța când clubul lor și-a vândut stadionul ca să nu evite falimentul. Azi, în locul lui e un Carrefour, iar fanii străbat jumătate de oraș să-și vadă echipa. Lângă ei, înarmați ca pentru război, forțele de ordine. Și dacă vi se pare că Jandarmeria a venit pregătită pe 10 august, nu i-ați văzut pe-ăștia. De ce? Păi pentru că vizavi sunt Vilas Miserias, favelele argentiniene, locul unde nu vrei să te prindă noaptea. Cei mai săraci dintre săraci, imigranți din Paraguay și Columbia, veniți să prindă un colț din pâinea argentiniană, care și ea s-a cam întărit în ultimii ani. 

Între oamenii ăștia e o distanță atât de mare, încât două benzi de circulație par un milimetru. Sunt convins că suporterii lui San Lorenzo stau acum și se uită îngrijorați la știri cum arde continentul lor. De partea cealaltă, singura și eterna grijă din mijlocul sărăciei rămâne: ce fac azi să trăiesc și mâine.

O idee mai avuți decât vecinii lor, brazilienii l-au pus pe Bolsonaro președinte spre indignarea restului lumii. Iar acum „Lumea” e șocată, ca și la Trump, de cel mai nesurprinzător lucru posibil: omul a făcut exact ce a promis. A dat liber exploatării pădurilor amazoniene, a oprit orice inițiativă ecologică și practic i s-a cam răcit de încălzirea globală. Și acum Brazilia arde.

E frustrant să fii spectator la Cataclism. Măcar dacă ai putea să arunci o găleată de apă peste focul ăla te-ai simți mai util. Dar nu merge. Și lucrurile mici, gen să nu mai folosești paie de plastic, sunt de bun simț, dar n-o să oprească acum focul și nici n-o să oprească alți Bolsonaro să pună mâna pe aerul Planetei.

Democrațiile eșuează. Prea mulți oameni sunt săraci, la limită existenței, disperați după orice ticălos care le promite o gaură mai mare în covrig. Prea mulți oameni sunt lipsiți de educația necesară pentru a înțelege ce se întâmplă. Iar asta, ca un domino, face dintr-un foc mic un foc mare. Distanța dintre clase nu se reduce prin paiul de plastic din cocktailul unora, care costă cât un prânz și o cină pentru ceilalți. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Nu va mai irositi timpul pretios ramas, ma tem ca Guy Mc Pherson vezi Nature Bats Last are dreptate cand afirma ca:"Zilele noastre sant numarate" asta cu referire la omenire in corpore. Si, din pacate toata omenirea asta la gramada se comporta ca si cum se grabeste sa se apropie de un sfarsit colectiv. Unii inca poate mai fac bascalie, se vor trezi si ei in scurta vreme seceta cumplita este doar o etapa premergatoare. in scurta vreme va urma firesc o escaladare nemaivazuta a preturilor, Dupa care hrana nu se va mai gasi nici cu bani multi. Atunci lumea va incepe sa se trezeasca inclusiv Bolsonaro, PSD si altii. Pentru foamea miliardelor vor cadea toate barierele care inca mai tin lucrurile cat de cat sub control, o versiune gen Tanase Scatiu globala. Se pare ca temerile climatologilor se transforma punct cu punct in realitate. Pana la seceta din acest an lucrurile au evoluat constant de la rau la foarte rau. Cat mai avem de trait fiecare dintre noi sau in corpore numai Mila lui Dumnezeu stie. Din PACATE vad ca si multi care se pretind a respecta poruncile lui Dumnezeu, alearga hamesiti dupa bani cat mai multi fara sa ia in calcul cat rau produc si ei in felul asta. Si pentru cei grabiti sa-si dea cu parerea Kiwi a evoluat de la inceputul anului de la 9 Lei la 17 lei in prezent. Nu va trece mult si pretul cerealelor va pasi pe aceeasi cale. Sa dea Bunul Dumnezeu sa ma insel pacat de copii ei sant unicii lipsiti de vina si necontaminati inca de nebunia fara limite a adultilor.
    • Like 2
  • E absolut aiurea premisa. Padurea arde pentru ca exista, nu pentru ca a fost doborata la pamant. Tocmai, ca o metoda pentru oprirea propagarii focului este crearea unui coridor defrisat. Asadar, ca s-o fi dat drumul la exploatari in Amazon si asta nu e bine, e corect. Dar nu defrisarile au provocat si mentin incendiile. Hai, pa!
    • Like 0
    • @ Anca Paduraru
      Pădurea arde pentru că i s-a dat foc, nu pentru că există. Tu exiști și nu arzi, deși poate ai vrea. Arsă sau doborâtă la pământ, e cam totuna, nu asta era ideea de bază. Hai, pa!
      • Like 0


Îți recomandăm

Centrul Pompidou

Francezii anunță, sub patronajul președintelui Emmanuel Macron, deschiderea pe 27 martie a celei mai mari expoziții Brâncuși de până acum, iar un vin românesc a fost ales drept vinul oficial al evenimentului inaugural: Jidvei. (Profimedia Images)

Citește mai mult

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult