„Apocalipsa insectelor”. 400.000 de specii de insecte sunt în pericol de extincție din cauza utilizării masive a pesticidelor. Care ar putea fi impactul asupra vieții pe Pământ?

„Apocalipsa neobservată a insectelor” ar trebui să declanșeze semnale de alarmă, conform unor ecologiști care afirmă că, dacă nu va fi oprită, vor exista consecințe profunde pentru omenire și pentru întreaga viață de pe Terra, scrie The Guardian, citat de Rador.

Un nou raport afirmă că am pierdut jumătate din insecte din 1970 până acum din cauza distrugerii habitatului natural și folosirii masive a pesticidelor. Conform raportului 40% din cele 1 milion de specii de insecte cunoscute sunt supuse riscului extincției.

Analiza, realizată de unul dintre ecologiștii britanici de frunte, se concentrează în special pe Regatul Unit, ale cărui insecte sunt cele mai studiate din lume. Ea afirmă că 23 de specii de albine și viespi au dispărut în ultimul secol, în vreme ce numărul aplicărilor de pesticide aproximativ s-a dublat în ultimii 25 de ani.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

Satoshi, despre ce înseamnă Europa pentru artiștii moldoveni

10:12

Idei practice pentru a mânca sănătos în călătoriile lungi

5:18

Fluturii britanici specializați pe un habitat anume s-au prăbușit cu 77% după 1975, iar cei generaliști cu 46%, conform raportului. Există și efecte secundare asupra altor animale, cum este de exemplu muscarul sur, care se hrănește exclusiv cu insecte zburătoare. Populațiile de muscar au scăzut cu 93% din 1967 până acum.

Dar ecologiștii afirmă că insectele pot fi salvate prin introducerea unor obiective ferme de reducere a utilizării pesticidelor și prin transformarea parcurilor și grădinilor urbane în locuri mai prietenoase cu viața sălbatică. Savanții spun că insectele sunt esențiale pentru toate ecosistemele, în calitate de polenizatori, de hrană pentru alte viețuitoare și de agenți de reciclare a nutrienților.

„Nu putem fi siguri, dar, în termeni de cifre, e posibil să ne fi pierdut 50% sau mai mult din insecte după 1970 – ar putea fi mult mai mult”, a declarat profesorul Dave Goulson de la Universitatea din Sussex, care a scris raportul pentru Wildlife Trusts. „Pur și simplu nu știm, ceea ce e înspăimântător. Dacă nu oprim declinul insectelor noastre vor fi consecințe profunde pentru întreaga viață de pe planetă [și] pentru bunăstarea umană.”

Studiile întinse pe decenii privind populațiile de insecte sunt puține, a declarat el. „Dar greutatea copleșitoare a probelor care există arată că declinul rapid este un fenomen real. Chiar mă îngrijorează când aud oameni spunând că avem nevoie de mai multe studii pe termen lung pentru a fi siguri. Ar fi minunat, dar nu mai putem aștepta încă 25 de ani pentru a face ceva, fiindcă atunci va fi prea târziu.”

Gary Mantle, director executiv la Wiltshire Wildlife Trust, a declarat: „Această apocalipsă neobservată ar trebui să declanșeze alarma. Am pus în pericol unele dintre elementele fundamentale de construcție a vieții. Însă insectele și alte nevertebrate își pot reveni rapid dacă încetăm să le mai ucidem și le restabilim habitatele de care au nevoie pentru a înflori. Cu toții trebuie să trecem acum la acțiune în grădinile, parcurile, fermele și la locurile noastre de muncă.”

Planeta este la începutul celei de a șasea extincții în masă din istoria ei, cu pierderi enorme raportate deja la animalele mai mari, care sunt mai ușor de studiat. Dar insectele sunt de departe cele mai variate și abundente animale, depășind umanitatea de 17 ori.

Colapsuri ale populației de insecte au mai fost raportate în Germania și Puerto Rico, iar primul studiu științific global, publicat în februarie, afirmă că declinul general amenință cu un „colaps catastrofal al ecosistemelor naturii”.

Insectele pot fi ajutate să-și revină prin „re-sălbăticirea” grădinilor și parcurilor urbane, a declarat Goulson. „Există potențial pentru o imensă rețea de habitate propice insectelor întinsă în toată țara. Deja mulți oameni aderă la ideea că-și pot face grădinile mai prietenoase cu viața sălbatică prin a mai renunța un pic la control. Sunt totodată destul de multe consilii locale care au renunțat la pesticide.”

Dar el spune că: „Problema cea mai mare e agricultura – 70% din Regat e suprafață agricolă. Indiferent cât de multe grădini le-am face prietenoase cu viața sălbatică, dacă 70% din teritoriul rural rămâne preponderent ostil vieții, atunci nu vom inversa declinul insectelor.”

Raportul cere introducerea de ținte obligatorii pentru reducerea pesticidelor în agricultură și de ajutoare pentru agricultori pentru a le putea atinge. Acestea ar putea fi finanțate prin taxarea chimicalelor – Suedia are o astfel de taxă încă din 1984, și în prezent mai au astfel de taxe și Franța, Italia și Danemarca.

Conform unui studiu din 2017, practic toate exploatările agricole și-ar putea reduce uzul pesticidelor continuând să producă la fel de mult. Studiul a arătat și că la trei sferturi din exploatări pot fi reduse tratamentele chimice fără a se afecta profitul.

Matt Shardlow, director executiv la asociația Buglife, a declarat: „Chiar ultimele cercetări arată că [în Regatul Unit] habitatele de calitate sunt atât de izolate încât cele mai multe specii de nevertebrate nu se pot deplasa către nord pentru a se menține într-un context climatic în care să fie capabile să supraviețuiască. Restaurarea rețelelor de habitate pentru insecte este acum prioritatea numărul unu.”

Goulson a declarat că ieșirea Regatului din UE face posibilă o schimbare la scară largă: „Orice ar crede oamenii despre Brexit, există această ocazie potențială de ne revizui complet sistemul agricol.” El a afirmat că acordarea de fonduri pentru încurajarea naturii și a altor bunuri publice, în loc de a le acorda pur și simplu pentru calitatea de proprietar al pământului, este o posibilitate cu adevărat îmbucurătoare.

Sursa: The Guardian/ Rador/ Traducere: Andrei Suba/ Sursa: Pexels.com