Sunt aproape șase luni de când lumea a început să se schimbe, iar acum masca a devenit ceva obișnuit, economia s-a prăbușit în multe țări și costurile repornirii sunt mari. Însă nu trebuie totuși să ne temem foarte tare că ne-am putea infecta de la suprafețe și nici de o mutație gravă nu ar trebui să ne fie frică, scrie New York Times. Pe de altă parte, o analiză a National Geographic pune întrebarea: cât timp poate persista virusul în corpul uman, iar răspunsul este neclar, oglindă a studiilor contradictorii care, fie ne-au speriat, fie au încercat să ne liniștească.
Trebuie să învățăm să trăim cu virusul, este mesajul pe care îl auzim des, iar pentru asta multe s-au schimbat: masca, distanțarea socială, cozile la diverse locuri unde până acum intrarea era simplă. Mulți oameni lucrează de acasă, multe companii se întreabă dacă își pot permite din punct de vedere financiar să modifice locul de muncă și foarte mulți oameni care mergeau la serviciu cu transportul în comun se tem acum să facă asta. Este general acceptată ideea că virusul nu are cum să dispară pur și simplu.
Trebuie să purtăm mască în spațiile închise. Până la pandemie vedeam mască doar în aeroporturi la foarte puțini oameni și foarte rar la metrou. Dacă în martie sau aprilie mesajul a fost că nu este nevoie să purtăm mască, lucrurile s-au schimbat cu 180 de grade și masca a devenit obligatorie în transportul în comun și în locurile închise. Unii o poartă sub bărbie, alții deloc, alții o poartă și în parc sau în pădure, chiar și când nimeni nu este în jur. Masca este peste tot și va dispărea doar când numărul de cazuri noi va fi zero.
America nu mai este un exemplu de urmat într-o criză globală gravă - Cum nota The New York Times într-un excelent articol, este prima oară când într-o criză globală din ultimul secol, SUA nu mai poate fi privită ca un exemplu demn de urmat. În SUA au murit peste 100.000 de oameni, administrația Trump a gestionat situația haotic, iar sistemul medical a fost depășit. SUA a gestionat criza foarte confuz, spre deosebire de țări eficiente, precum Germania sau Coreea de Sud.
Costurile de răspuns la virus sunt imense, fie că este vorba de programele de stimulare ale economiilor afectate de carantină sau de nevoile spitalelor. Vor fi scăderi ale economiilor țărilor pe toată linia și multe companii vor da faliment, mai ales că o parte dintre ele încă nu au primit voie să reia activitatea, din motive de siguranță.
Au apărut multe studii contradictorii. Rar un subiect a fost prezentat prin studii atât de diferite, de la cele care spuneau că virusul rezistă zile întregi pe suprafețe, până la altele care erau mult mai optimiste. O întrebare, dezbătută pe larg de o analiză National Geographic, este: cât persistă virusul în corpul uman?. Mai multe studii dau răspunsuri diferite și concluzia este, ca în multe alte nelămuriri legat de Covid, că pur și simplu nu știm clar. Subiectul este încă nou, studii mai aprofundate trebuie să urmeze.
Simptome tot mai diverse. Cele mai frecvente simptome ale COVID-19 sunt febra, oboseala şi tusea uscată. Unii pacienţi ar mai putea să aibă dureri de cap, congestie nazală, dureri în gât sau diaree. Însă în ultimele două luni diverse studii au adăugat noi posibile simptome, de la pierderea bruscă a simțului mirosului și gustului, până la leziuni la degete.
Nu ar trebui să ne temem atât de mult că ne vom infecta de pe diverse suprafețe. Despre subiect puteți citi pe larg aici, dar concluzia este că principala cale de infecție este sub formă de picături mici, care sunt răspândite atunci când persoana infectată tuşeşte sau strănută. Pericolul este minim dacă atingeți suprafețele purtând mască și dacă vă spălați des pe mâini.
Imunitatea colectivă nu este o soluție pentru a ne ține sănătoși, iar acest concept era marea speranță pentru viitorul vaccin. Însă, așa cum a arătat și situația cu vaccinurile pentru gripă și tuse convulsivă, chiar și când foarte mulți oameni s-au vaccinat, afecțiunile tot s-au răspândit. Vaccinul, când el va exista, va reduce răspândirea bolii și severitatea ei, dar nu va duce la dispariția completă.
Este puțin probabil să apară noi mutații periculoase - Unele studii spuneau că vor apărea noi mutații grave ale virusului, unele fake news-uri vorbeau și despre cum mutațiile se vor combina cu boli grave existente și vor face ravagii. Datele preliminare arată că noul coronavirus nu are o rată ridicată de apariție a noilor mutații posibil periculoase, dar va fi nevoie de mai multe cercetări pentru o concluzie clară.
5
4
