Cum a ajuns Superman bisexual la 83 de ani. Cine și mai ales ce va fi viitorul James Bond. Și de ce eroii copilăriei nu rămân la fel

Mihnea Lazăr Data actualizării: Data publicării:
Superman_Bond
Stânga: DC Comics a anunțat că noul Superman va fi bisexual. Dreapta: Actorul Daniel Craig în rolul agentului James Bond. Colaj foto: Twitter/DCSuperman și Profimedia Images

Superman. Omul de Oțel. Kal-El. Fiul lui Jor-El. Ultimul supraviețuitor de pe Krypton. Probabil cel mai puternic și, aproape sigur, cel mai cunoscut supererou de pe planetă care-și afișează casual chiloții trași peste pantaloni mulați. Cel care „nu e nici pasăre, nici avion” este, de circa o săptămână, bisexual. Anunțul a înconjurat Pământul cu viteza cu care personajul de benzi desenate creat în urmă cu 83 de ani reușea, la un moment dat, să întoarcă timpul înapoi. Și a reușit să dividă, fani și critici, în două tabere situate pe poziții aparent ireconciliabile. Iar acesta pare să fie doar începutul: alți eroi ai Hollywoodului și supereroi de BD-uri sunt pe cale să se alinieze noilor tendințe ale vremurilor actuale. Motivele sunt diverse: strategii de marketing, campanii de susținere a drepturilor LGBTQ ori pur și simplu încercarea de adaptare la o lume care se schimbă cu o viteză prea mare pentru cei obișnuiți cu un alt tip de eroi ai copilăriei.

Superman e bisexual. Robin, eternul adolescent care îl ajută de 81 de ani pe Batman, este oficial, din luna august 2021, gay. Noul Captain America: da, și el este homosexual.

În lumea filmului, vântul schimbării a început să adie și în jurul lui James Bond, un personaj care de 50 de ani părea extrem de sigur ancorat în tripla sa postură de spion alb britanic afemeiat, aflat ocazional în slujba Majestății Sale, Regina Angliei, atunci când nu se punea direct pe salvat planeta de cel puțin tot atâtea ori precum Superman, rivalul său 2D, infinit mai forțos, dar și infinit mai talentat în alegerea costumelor.

Odată cu retragerea oficială a lui Daniel Craig, publicul a aflat, din cea mai recentă ecranizare a francizei, că rolul lui 007 fusese provizoriu preluat de o agentă de culoare - Nomi - interpretată de actrița Lashana Lynch (spoiler: filmul începe cu un James Bond retras din activitate). Ce urmează? Misterul e, de această dată, 100% similar cu cel din lumea spionilor adevărați: opacitate totală și multe semne de întrebare.

MGM releases last trailer for No Time to Die, Daniel Craig’s final 007 film
Un 007, două personaje: Nomi (Lashana Lynch) și James Bond (Daniel Craig). Captură din filmul „No Time to Die”. Foto: Profimedia Images

La fel de multe semne de întrebare a născut, în ultimele zile, și mica răfuială online generată de dezbaterea: cine mai are nevoie azi de un Superman, care, pe deasupra, să fie și bisexual? Un superou care, la nervi, aruncă cu autobuze după răufăcători și scoate laserul lui Coandă din ochi, când se încruntă? Și care, când e depășit de situație, se apucă să sărute, cocoțat în vârful unui bloc un ziarist care, după vorbă, după port, pare și asiatic, pe deasupra? De ce și cum s-a ajuns aici?

„Noi, românii, nu am avut acces la BD-urile americane, cunoaștem aceste personaje doar din filme”, explică Matei Sâmihăian, scriitor român de benzi desenate.

De fapt, cine e Superman și ce a făcut el în ultimii 83 de ani?

superman_bisexual
În ultimul număr Superman, supereroul se îndrăgosteşte de un reporter. Foto: Twitter/DCSuperman

„Superman a fot creat în 1938 de doi refugiați evrei: scriitorul de BD Jerry Siegel și desenatorul Joe Shuster”, spune Matei Sâmihăian. „De fapt ce e Superman? E un refugiat de pe o planetă”, arată Sâmihaian. „De aici și atenția lui către refugiați. El a început ca un erou al claselor muncitoare care îi înfrunta pe aceiași dușmani și opresori cu care se confruntau autorii săi din viața reală”, mai spune Sâmihăian, care e și PR Editura Grafic, care publică inclusiv benzi desenate românești.

Odată ce autorii au vândut drepturile de autor, iar noul „brand” Superman a trecut în proprietatea DC Comics, eroul a devenit mai „autoritar”.

„Acesta a fost începutul transformărilor morale și politice ale personajului”, spune Sâmihăian.

Ce se întâmplă când pe noul Superman îl lasă nervii

Zeci de ani, când nu se bătea direct cu extratereștrii ori cu răufăcători supremi cuprinși de iluzia grandorii, Superman s-a luptat parte în parte cu marii inamici ai omenirii care, întâmplător, erau la momentul respectiv și marii inamici ai SUA: naziștii sau comuniștii sunt cele mai elocvente exemple.

De câțiva ani, el „s-a întors la origini”, a spus scriitorul român de BD, în care „ține partea celor opresați”.

Astfel, „noul Superman”, cel al vremurilor noastre este acum concentrat mai  mult pe latura sa emoțională și lupta cu el însuși. Nu mai este o luptă „brută” cu personaje supranaturale, explică Matei Sâmihăian.

Recent, creatorii săi s-au gândit că e nevoie de o „transformare”. Dar ea nu l-a țintit pe Superman „cel original”, cel care, cunoscut fanilor și sub numele de Clark Kent, s-a îndrăgostit de ziarista Lois Lane.

Transformarea îl vizează pe fiul celor doi. Superman, juniorul. Kent. Jonathan Kent, pe numele său întreg de pământean. Superman „cel Bătrân” iese discret din peisaj și pleacă să se bată cu alți răi necunoscuți pe alte planete. Îi „predă” mantia roșie fiului său care, devine, astfel „noul” Superman. Care se îndrăgostește tot de un jurnalist, dar bărbat. Motivul aparent: Jon Kent/Superman are o cădere nervoasă și fizică, provocate de obsesia încercării salvării fiecărui om în parte - o competiție cu Moartea în care nici măcar mărețul Superman nu poate reuși integral.

„Ieșirea lui Superman”, între „artificiu de marketing” și „o poveste molipsitoare” care cuprinde întregul Hollywood

Pe fondul acestei „căderi nervoase”, Superman se îndrăgosteşte de reporterul Jay Nakamura, care, până acum apărea în fostele numere ale revistei în postura prietenului de nădejde căruia Superman i se confesa la greu.

„Anunțul (referitor la bisexualitatea lui Superman) a fost sincronizat și a picat în aceeași zi cu National Coming Out Day”, explică Matei Sâmihăian. „National Coming Out Day” este o zi de conștientizare a drepturilor comunității LGBTQ, aniversată în fiecare an pe 11 octombrie, aceeași zi încare DC Comics a anunțat „coming out”-ul lui Superman.

„În logica lor, au știut că va fi clickbait. Din curiozitate, oamenii vor cumpăra revista. Piața e în scădere de BD-uri clasice”, precizează autorul român de BD-uri.

„E și o strategie de marketing, dar e și o poveste molipsitoare, în care s-au tot adăugat lucruri și s-a tot venit cu idei de tipul «ia să mai punem ceva în plus, ceva aici, ceva acolo»”, este de părere criticul de film Irina-Margareta Nistor. „Problema e viteza de propagare. Fiecare încearcă să nu rămână mai prejos. Toate merg ca un bulgăre de zăpadă. E o competițe. Mi se pare periculos și cred că efectul va fi contrar: lumea se va plictisi”, consideră Nistor.

„Povestea molipsitoare” are un scop bine definit: crearea unui prim supererou ori personaj principal de acțiune complet asumat LGBTQ

Irina Nistor mai arată că Superman „s-a bătut cu naziștii și cu comuniștii, reprezentanții a două sisteme care sunt împotriva minorităților sexuale” și atenționează că noua orientarea sexuală a supererolui s-ar putea să nu fie una rentabilă, din punct de vedere economic:

Ce o să facă acum? O să-l interzică pe Superman în Rusia și China?

Sâmihăian arată însă că ce se întâmplă acum cu Superman și cu restul eroilor copilăriei și adolescenței urmează un traseu bine definit: fiecare comunitate opresată sau marginalizată la un moment dat în istorie (genul în favoarea cărora supereroii iau atitudine și îi iau de gât pe opresori) a avut o evoluție în patru faze distincte în lumea benzilor desenate sau a ficțiunii literare ori cinematografice.

„Au fost patru faze ale acceptării acestor personaje”, arată Sâmihăian. „Prima fază: demonizarea”. Astfel de personaje erau, ințial, prezentate ca „răul suprem” și unicul lor scop era să existe pentru a fi pedepsite exemplar de către eroul principal.

„În faza a doua: ele devin victimele, ele sunt cele care trebuie apărate”, mai spune autorul român de BD-uri. Aceasta este „faza” în care s-a remarcat și a excelat Superman. „Faza a treia este ce vedem acum că se întâmplă: personaje importante, dar marginale ajung să fie integrate (ca eroi pozitivi)”.

Obiectivul este ca în „faza patru”, autorii de BD-uri și de filme de acțiune să prezinte publicului un personaj principal ori un supererou puternic asumat clar ca făcând parte din comunitatea LGBTQ. Sâmihăian explică acest lucru prin faptul că, pe lângă tentativa de câștigare a acestei categorii de public, mulți membri LGBTQ fac, pur și simplu, parte din lumea creativă și a artiștilor de BD, în special în SUA.

Cine va fi primul erou principal LGBTQ ? Sau prima eroină?

Noul Superman e bisexual, în ciuda nemulțumirii publice afișate de actorul care l-a interpretat pe Superman în serialul de televiziune „Lois and Clark”, din anii 1990. Dar nu e Clark Kent, ci fiul său - un personaj încă „secundar”. Robin este, de asemenea, gay asumat, dar aici continuăm să vorbim tot de un personaj din lina a doua: în acest caz, creatorii DC Comics nu au îndrăznit să se atingă de Batman. Captain America gay? Da, dar și aici e un „artificiu”: nu vorbim despre „acel” Căpitan America, alias Steve Rogers, ci adolescentul Aaron Fischer, „noul Căpitan”.

„Personajul principal din V de la Vendetta are și el o sexualitate incertă - se poate afla în orice spectru al LGBTQ”, declară Matei Sâmihăian.

Scriitorul român de BD-uri crede că Femeia Fantastică/Wonder Woman, „un personaj care a crescut într-o lume populată doar de femei (amazoane)” s-ar putea „califica” în cursa pentru primul astfel de personaj principal asumat comunității miniorităților sexuale.

ENTER-AS-MICHIGANS-CINEMAS-CLOSE-AGAIN-DE
Actrița Gal Gadot, în rolul „Femeii Fantastice” (Wonder Woman) din filmul „Wonder Woman 1984”. Foto: Profimedia Images

„Nu cred că lumea va fi mai tolerantă dacă facem personajul bisexual. Toleranța vine din atașamentul față de personaj. Nu te interesează ce orientare sexuală are”, consideră Irina-Margareta Nistor.

„Și la James Bond am observat o astfel de evoluție, dar e mult mai lentă”, precizează Irina-Margareta Nistor. „Mai întâi, M (superiorul lui James Bond), care dintr-un personaj bărbat, a devenit femeie, dar acolo a fost jucat impecabil de Judy Dench”, spune criticul de film. „Dar exagerările nu duc nicăieri”.

În privinţa înlocuitorului lui Daniel Craig, există zvonuri care datează încă din anul 2014 şi care de atunci îl tot plasează pe actorul de culoare Idris Elba în fruntea eternei liste de posibili Bonzi pe care revistele de specialitate o întocmesc la intervale regulate. Dar procesul de înlocuire nu e nici măcar la început, suficient pentru a păstra subiectul cald nişte ani buni de zile de acum încolo.

Dacă viitorul lui Superman și al celorlalți supereroi pare tot mai legat de suținerea fățișă a drepturilor comunității LGBTQ, în privința francizei James Bond, producătoarea Barbara Broccoli a dat asigurări că personajul principal va rămâne de sex masculin. „James Bond e un personaj bărbat”, a spus Broccoli, care nu a specificat însă nicio certitudine similară legată de viitoarea sa orientare sexuală.

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri