Expoziție realizată în colaborare cu Agenția Spațială Română, la Bârlad

În acest week-end, bârlădenii sunt invitați la vernisarea unei noi expoziții organizate la Muzeul „Vasile Pârvan” Bârlad. Este vorba despre o expoziție temporară intitulată „Să atingem cerul!”, dedicată zborurilor stratosferice, care a fost realizată în colaborare cu Agenția Spațială Română și va fi inaugurată sâmbătă. Va putea fi vizitată până pe 1 noiembrie.

Serviciul de Astronomie din cadrul Muzeului „Vasile Pârvan” Bârlad organizează expoziţia „Să atingem cerul!”, dedicată zborurilor stratosferice. Vernisajul va avea loc sâmbătă, 8 octombrie, începând cu ora 12.00, la sediul central al muzeului, situat în strada Vasile Pârvan nr. 1. Activitatea este realizată în colaborare cu Agenţia Spaţială Română, iar invitat special este Aurel Chirilă, din partea Astroclubului „Călin Popovici” Galați. Expoziţia promovează şi popularizează ştiinţele aerospaţiale în Săptămâna Mondială a Spaţiului Cosmic, aniversată anual în perioada 4 – 10 octombrie, și va fi deschisă spre vizitare până pe 1 noiembrie 2022.

„Zborurile stratosferice se desfăşoară la altitudini între circa 12 – 50 kilometri, unde caracteristicile atmosferei favorabile zborului cu mijloace clasice (cum ar fi, densitatea aerului sau concentraţia oxigenului care întreţine arderea combustibilului) se reduc semnificativ. Misiunea zborurilor stratosferice este de testare a echipamentelor necesare explorărilor spaţiale, culegere de informaţii despre compoziţia chimică a atmosferei, informaţii despre radiaţiile cosmice, captare de micrometeoriţi, teste de autonomie pentru vehiculele aeriene alimentate cu energie solară, etc. Istoria zborurilor spaţiale începe pe 4 octombrie 1957, dar secretele acestui domeniu se menţin şi azi, o problemă sensibilă fiind, în continuare, ieşirea din troposferă. O problemă stringentă, generată de zborurile spaţiale, şi care le periclitează, o constituie deşeurile spaţiale acumulate până azi, pentru care omenirea caută soluţii de colectare şi aducere pe Pământ”, spune muzeograful Ciprian Vîntdevară, coordonatorul expoziției.

În continuare, acesta enumeră câteva din cele mai uzuale vehicule pentru zborul în stratosferă: • Balonul cu hidrogen sau heliu – urcă până la altitudini mari în atmosferă, atinge, în mod obişnuit, altitudini în banda de 35 – 40 km, poate transporta o cantitate mare de echipamente; • Avionul fără pilot – poate fi ridicat cu ajutorul unui balon cu hidrogen sau heliu, revenirea în punctul de plecare este realizată cu un sistem de zbor autonom; • Avionul rachetă fără pilot – nu mai este ridicat cu balonul, ci cu ajutorul unui motor-rachetă, revenirea în punctul de plecare fiind asemănătoare avioanelor fără pilot lansate cu ajutorul baloanelor; • Racheta cu combustibil solid – utilizează un amestec solid de oxidant şi combustibil (motoarele rachetă cu combustibil lichid utilizează oxidantul şi combustibilul sub formă de componente lichide); • UAV cu cocoaşa rotundă – înmagazinează aer din atmosferă pe timpul urcării cu balonul cu heliu până la 30 km altitudine şi, odată adus la sol, permite analiza chimică a coloanei de aer pe altitudini; • Rampa cu vehicul Delta – destinată demonstrării capabilităţii de zbor în troposferă şi stratosferă; • Motoarele cu combustibil solid – stadii diferite de proiectare-testare pentru motoarele de propulsie necesare avioanelor rachetă; • UAV electric demonstrator pentru definitivarea schemei de zbor şi calibrarea electronicii pentru UAV stratosferic operaţional; • Nacelele – sunt utilizate pentru captare de micrometeoriţi, captarea de radiaţii electromagnetice, testarea diferitelor caracteristici ale atmosferei.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.