Decizie radicală a lui Quentin Tarantino ● Guillermo Del Toro pregătește o distribuție de top pentru filmul său „Frankenstein” ● Un serial „Gattaca” e în lucru ● „Seiful Apocalipsei” poate fi vizitat online ● Armata britanică a angajat autori de science-fiction ● Cercetătorii elaborează biocomputere cu neuroni umani

Nerd AlertFoto: Hotnews

Decizie radicală a lui Quentin Tarantino

Regizorul din spatele unora dintre cele mai aclamate lungmetraje din ultimele 3 decenii face deja pregătiri pentru cântecul său de lebădă, afirmă cei de la The Hollywood Reporter, citând surse din industrie. Acestea afirmă că Tarantino a scris deja scenariul care se numește The Movie Critic („Criticul de film)” și că vrea să înceapă filmările toamna aceasta.

În ceea ce privește detaliile filmului, sursele de la Hollywood afirmă că povestea va avea loc în Los Angeles-ul anilor 1970 și că se va învârti în jurul unei femei. Asta îi face pe cei de la THR să creadă că filmul ar putea fi despre Pauline Kael, unul dintre cei mai influenți critici de film din toate timpurile. Kael, care a murit în 2001, a fost și o eseistă și romancieră.

Ea a fost cunoscută pentru disputele sale încrâncenate atât cu editorii cărților ei, cât și regizorii de filme. La sfârșitul anilor '70 aceasta a fost pentru scurt timp consultant al studioului Paramount, poziție pe care a acceptat-o la rugămintea actorului Warren Beatty. Acest lucru s-ar potrivi cu ceea ce s-a aflat până acum despre scenariul scris de Tarantino.

În plus, este cunoscut faptul că regizorul american are un respect uriaș față de Kael. Tarantino a spus de ani de zile că intenționează să regizeze un număr limitat de filme, 10 mai exact, sau să se retragă din activitate până când împlinește 60 de ani. Până acum el a regizat 9 (socotind cele două filme Kill Bill ca unul) și urmează să împlinească 60 de ani pe 27 martie.

El și-a explicat filosofia prin faptul că regizorii devin depășiți de vremuri pe măsură ce îmbătrânesc. „Vreau să mă opresc la un moment dat. Regizorii nu devin mai buni pe măsură ce îmbătrânesc. De obicei cele mai proaste filme din filmografia lor sunt ultimele 4 de la sfârșit. Eu țin enorm la filmografia mea și nu vreau ca un film prost să f*** 3 din cele bune”, a declarat el în 2012 pentru Playboy.

Ăsta să fie sfârșitul sau va trece la seriale? (FOTO: dpa picture alliance / Alamy / Alamy / Profimedia)

Guillermo Del Toro pregătește o distribuție de top pentru filmul său „Frankenstein”

Rămânând la capitolul mari regizori de la Hollywood, jurnaliștii de la Deadline scriu că Guillermo del Toro își pregătește următorul film live-action, după ce a confirmat la sfârșitul lui februarie că va produce un nou film animat pentru Netflix, și Pinocchio, un alt film al său de animație creat pentru compania americană de streaming, tocmai a câștigat Premiul Oscar la categoria respectivă.

Sursele celor de la Deadline afirmă că regizorul mexican vrea acum să aducă tot la Netflix propria viziune asupra „Frankenstein; or, The Modern Prometheus”, romanul din 1818 a autoarei americane Mary Shelley care a făcut subiectul mai multor adaptări de succes la Hollywood de-a lungul anilor.

Del Toro vrea atât să regizeze, cât și să scrie scenariul pentru film, și ar fi vorbit deja cu Andrew Garfield, Oscar Isaac și Mia Goth să joace în el. Deadline scrie că toți 3 și și-au dat acceptul după ce s-au întâlnit cu Del Toro, dar că negocierile dintre ei și Netflix sunt încă la început. Deocamdată nu e clar la care dintre Garfield și Isaac s-a gândit Del Toro să îl joace pe monstru, și la care pe dr. Frankenstein.

Del Toro și Garfield la un screening al Pinocchio anul trecut (FOTO: Rich Polk / Getty Images / Profimedia)

Un serial „Gattaca” e în lucru

Tot din categoria știrilor „doamne-ajută”, revista Variety a scris săptămâna aceasta că un serial Gattaca este în lucru la Showtime, acesta urmând să fie produs de Alex Gansa și Howard Gordon. Cei doi sunt cel mai cunoscuți pentru crearea Homeland, un alt serial de pe Showtime care a rulat timp de 8 sezoane și a avut aproape 100 de episoade.

Craig Borten, unul dintre cei doi scenariști ai Dallas Buyers Club (pentru care a și primit o nominalizare la Premiile Oscar), a fost de asemenea cooptat pentru a fi producător executiv. Detaliile despre scenariu sau eventuali actori sunt deocamdată inexistente și sursele celor de la Variety subliniază că încă nu s-au pus la punct toate detaliile legate de înțelegere.

Altfel zis, până nu vom avea o confirmare oficială proiectul poate să pice. Dar asta se poate întâmpla și după ce un film sau serial e teoretic bătut în cuie, după cum am văzut recent cu The Devil in the White City, care avea anunțată o parte din distribuție, echipa de producție și povestea.

În rest, despre Gattaca ce aș putea să spun în afară de faptul că e unul dintre cele mai bune filme science-fiction din toate timpurile? În pofida acestui lucru, la momentul lansării sale în 1997 a fost un eșec la box office, obținând încasări de doar 12,5 milioane de dolari după ce producerea sa a costat 36 de milioane.

„Seiful Apocalipsei” poate fi vizitat online acum

Trecând de la science fiction la doar science, undeva departe de tot unde e și foarte foarte frig (Insulele Svalbard, mai exact) o clădire gri îi avertizează cu litere mari pe cei care ajung din greșeală acolo că nu există nicio intrare. Poate că ai ghicit, este vorba de rezerva mondială de semințe din Svalbard, supranumită și „Seiful Apocalipsei”.

Mă îndoiesc că e cazul, dar dacă chiar n-ai auzit nimic de clădire până acum ideea din spatele clădirii e a păstra cât mai multe semințe ale unor specii de plante în eventualitatea unei catastrofe care ar pune în pericol omenirea așa cum o știm. Până atunci pot fi retrase semințe pentru dezastre mai mici și asta s-a întâmplat deja în 2015 din cauza războiului civil din Siria.

Avertismentul acela de pe clădire nu e tocmai degeaba, întrucât în fiecare an doar unui număr foarte mic de persoane i se permite să intre în rezerva care conține peste 1,2 milioane de mostre de semințe din aproape fiecare țară din lume. Însă acum, pentru a marca a 15-a aniversare de la „deschiderea” sa, cei care se ocupă de rezervă au lansat un tur virtual care poate fi accesat AICI.

Mi se pare chiar drăguț făcut, amintește de un joc video point & click, dar parcă mă așteptam la ceva mai mult, nu aș putea să-ți zic ce. Însă măcar te scutește de un drum până în Svalbard, în caz că mureai de curiozitate, după cum remarcă și Smithsonian Magazine.

Prea frig pentru gusturile mele (FOTO: Oyvind Breyholtz / Alamy / Profimedia Images)

Armata britanică a angajat autori de science-fiction

Autorii de SF au prevăzut multe dintre descoperirile și invențiile tehnologice moderne, de la cardurile de credit, la telefoanele mobile și până la antidepresive. Iar acum ministerul britanic al Apărării a angajat doi astfel de scriitori pentru a ajuta liderii militari să își imagineze cum ar putea arăta războaiele de mâine, dacă tot a răsturnat războiul din Ucraina multe paradigme.

Autorii în cauză, Peter Warren Singer și August Cole, au scris 8 povești scurte care explorează potențialele amenințări pe care tehnologiile emergente le-ar putea reprezenta în următorii 20 de ani. La fel ca episoadele serialului Black Mirror, fiecare poveste urmărește dezvoltările din domenii specifice, relatează IFL Science.

Printre cele abordate se numără inteligența artificială (bineînțeles), modelarea de date, roiurile de drone, calculele cuantice și „îmbunătățirea” pe cale artificială a oamenilor, că tot era vorba de Gattaca mai devreme. Singer și Cole își imaginează cum progresele tehnologice din aceste domenii ar putea fi aplicate pe câmpul de luptă.

Laboratorul pentru Tehnologie și Științe de Apărare, divizia ministerului britanic care a contractat proiectul, afirmă că autorii de sci-fi au „abilitatea unică de a-și imagina inimaginabilul iar astfel de scenarii ar putea fi valoroase pentru planificările din domeniul apărării”. Toate poveștile au fost publicate pe site-ul ministerului, că nu a fost un proiect top secret.

Oldies but goldies (FOTO: NZ / Christophel Collection / Profimedia)

Cercetătorii elaborează biocomputere cu neuroni umani

Oameni de știință din mai multe domenii de cercetare lucrează la crearea unor „biocomputere revoluționare” în care culturi 3D ale unor celule cerebrale umane, cunoscute și sub denumirea de organoide cerebrale, sunt folosite drept hardware biologic. Ei au prezentat deja un plan de bătaie în acest sens într-un nou studiu publicat în revista Frontiers of Science.

„Am numit acest domeniu interdisciplinar nou 'inteligență organoidă' (O.I.)”, afirmă profesorul Thomas Hartung de la Universitatea John Hopkins. „O comunitate de oameni de știință de top s-a strâns pentru a dezvolta această tehnologie despre care credem că va lansa o nouă eră de biocomputație puternică și eficientă”, adaugă el.

Organoidele cerebrale sunt un tip de culturi de celule crescute în laborator care împărtășesc o serie de trăsături cheie cu modul în care funcționează creierul și structurile sale, precum neuronii și celelalte celule cerebrale care sunt esențiale pentru funcții cognitive ca învățatul și memoria. Spre deosebire de majoritatea culturilor crescute în laborator, organoidele au o structură 3D.

Hartung explică și de ce astfel de computere ar fi dorit, că în fond computerele tradiționale sunt mai rapide decât creierul uman: „În timp ce computerele pe bază de siliciu sunt cu siguranță mai bine cu numerele, creierele sunt mai bune la învățat”. În plus, ele sunt și mai eficiente din punct de vedere energetic și „au o capacitate uimitoare de a stoca informații, estimată la 2.500TB”, explică Hartung.

Primul obiectiv al cercetătorilor este să creeze organoide cerebrale mult mai mari decât cele din prezent. „Ele sunt prea mici, fiecare conține în jur de 50.000 de celule. Pentru O.I. ar trebui să creștem numărul la 10 milioane”, afirmă cercetătorul citat de EurekAlert!. Ah, iar costul ar fi incomparabil mai mic decât cel al supercomputerelor comparabile din prezent.

În paralel, autorii studiului lucrează deja la tehnologii care să poată comunica cu organoidele. Cu alte cuvinte, să le trimită informații și să citească la ce se „gândesc”. Cercetătorii plănuiesc în acest sens să adapteze instrumente din diferite discipline științifice, ca de exemplu bioingineria și învățarea automată, dar și să dezvolte noi dispozitive de stimulare și înregistrare.

Un organoid cerebral în faza de dezvoltare (FOTO: Niaid National Institutes of Health / Sciencephoto / Profimedia Images)

Și hai să vedem și o știre pe scurt, că nu cred că va lua prin surprindere pe nimeni: James Gunn, recent numitul co-președinte al francizei DC deținute de Warner Bros. Discovery, a anunțat oficial săptămâna aceasta că urmează să regizeze filmul Superman: Legacy, programat să apară în cinematografe pe 11 iulie 2025.

Titlul a fost anunțat în ianuarie, când Gunn și Peter Safran, celălalt co-președinte al francizei, și-au prezentat planurile pentru Universul Cinematografic DC. La momentul respectiv a fost anunțat doar că Gunn va scrie scenariul pentru film, nu și dacă îl va regiza sau nu. Superman: Legacy va fi primul lungmetraj din ceea ce Gunn și Safran numesc DCU Chapter One: Gods and Monsters.

În caz că ești curios să citești și rubrica Nerd Alert de weekendul trecut, o găsești aici: